Vulnerability of Energy Consumers - National Security Issue
Musatescu Virgil National Romanian Centre - World Energy Council Bucharest, Romania
Abstract. Energy providing is a complex problem, which includes both common features for all categories of consumers and particularities, which emerge from the declaration on human rights. As an index of the level of heat using the concept of 'energy poverty'. In counterbalance, this concept proposes the use of the notion of "vulnerability" for these purposes. The concept of "vulnerable consumer" point of view of energy is still defined in the 2012 electricity law in Romania. In this context, the paper examines the vulnerability characteristics indicating meanings on widening energy paradigm by replacing the phrase "energy poverty" by "energy welfare". The paper presents quantitative issues regarding the current situation in Romania with explaining the need treatment paradigm change simplistic approach to the problem of vulnerable consumers, which really is a matter of national security.
Keywords: energetic poverty, vulnerable consumers, paradigm of energy welfare, energy efficiency, national security.
Vulnerabilitatea consumatorilor de servicii energetice - problema de securitate national;!
Musatescu Virgil Centrul National Roman - Consiliul Mondial al Energiei Bucure^ti, Romania
Rezumat. Asigurarea cu energie a consumatorilor are un caracter complex care include atat semne comune pentru toate categoriile de consumator, cat §i unele particularitati, care reiese §i din declaratia privind drepturile omului. in calitate de indice privind nivelul de asigurare cu energie se utilizeaza notiunea „saracie energetica". in contrapunere acestei notiuni se propune utilizarea in aceste scopuri notiunea de „vulnerabilitate". In Romania, notiunea de „consumator vulnerabil" din punct de vedre energetic este definita inca din 2012 in legea energiei electrice. in acest context in lucrare se examineaza caracteristicile vulnerabilitatii energetice cu mentionarea semnificatii privind largirea paradigmei cu substituirea sintagmei „saracie energetica" cu sintagma „bunastare energetica". in lucrare sunt prezentate aspecte cantitative privind situatia curenta din Romania cu argumentarea necesitatii unei abordari schimbarii paradigmei tratarii simpliste a problemei consumatorilor vulnerabili, care de fapt este o problema de securitate nationala.
Cuvinte-cheie: saracie energetica, consumatori vulnerabili, paradigma bunastarea energetica, eficienta energetica, securitatea nationala.
Уязвимость потребителей энергии - вопрос национальной безопасности
Мусатеску Вирджил
Национальный центр Румынии при Всемирном Энергетическом Совете
Бухарест, Румыния
Аннотация. Обеспечение потребителей энергии является комплексной задачей, который имеет общие признаки для всех категорий потребителей, так и особенности, в частности которые вытекают даже из декларации о правах человека. В качестве показателя уровня обеспечения потребностей в энергии используется понятие «энергетическая бедность». В противовес этой концепции предлагается использовать в этих целей понятие "уязвимость потребителя". В Румынии, понятие «уязвимый потребитель» определяется в законе 2012 об электроэнергии. В этой работе рассматриваются характеристики уязвимости, с указанием значимости расширения трактовки парадигмы «энергетическая бедность» и ее замены на формулировку « энергетическое благосостояние». Представлены количественные данные, касающиеся текущей ситуации в Румынии с аргументацией необходимости принятия новой парадигмы взамен упрощений трактовки понятия «уязвимый потребитель», поскольку упрощенная трактовка влияет на национальную безопасность.
Ключевые слова: энергетическая бедность, уязвимые потребители, парадигма энергетического благосостояния, энергоэффективность, национальная безопасность.
1. Säräcie energeticä versus vulnerabilitate a consumatorilor de servicii energetice
1.1. Elemente generale
Asigurarea serviciilor energetice pentru utilizatorul final este insä§i ratiunea sectorului energetic al oricärei natiuni. Färä acest lucru nu existä dezvoltare economica §i nici viata sociala. Daca pentru sectoral economic, utilizatorii de energie sunt rentabili dacä i§i pot acoperi costurile necesare pentru functionare - inclusiv cele pentru serviciile energetice - prin vanzarea produselor sau serviciilor pe care le genereazä, pentru utilizatorii casnici se pune problema acoperirii unor necesitäti de baza ale acestor servicii. De§i din punct de vedere fiziologic, toti suntem similari, aprecierea acestor necesitati de bazä este diferita in functie de o serie de alte criterii, unele obiective, cum ar fi zona geografica a tarii respective, altele dependente de dezvoltarea economicä §i socialä a acelui stat. Personal, consider ca serviciul energetic trebuie sä acopere - la limitä - urmätoarele necesitäti de baza:
- incälzire si apä caldä, respectiv asigurarea conditionärii aerului;
- preparare si pästrare hrana;
- acces la informatie, inclusiv in legätura cu optiunile privind furnizorii de energie.
Imposibilitatea de a asigura aceste lucruri la nivel corespunzätor este consideratä ca säräcie energeticä („energy poverty"), cu cea mai sensibilä componenta a sa: asigurarea confortului termic, respectiv säräcia fata de combustibil SC (fuel poverty)1. Exista mai multe cauze pentru aparitia acestui gen de saracie (accesul la sursa de energie - agent termic, combustibil, energie electricä, respectiv imposibilitatea financiarä de a folosi aceste surse din cauza dezechilibrului dintre venituri si cheltuieli la nivelul gospodäriei.
In general, se considerä cä existä cel putin 3 paliere care influenteazä posibilitatea unui consumator sä obtinä servicul energetic necesar:
• Nivelul fizic: legat de posibilitatea fizicä de acces la reteaua/piata respectivä;
• Nivelul tehnic: legat de interuptivitatea in alimentarea cu energie;
1 A se vedea si lucrarile Programului UNDP Romania -"Improving Energy efficiency in Low-Income Households and Communities in Romania" 2012-2015.
• Nivelul social: legat de pozitia consumatorului §i posibilitatea acestuia sä achite serviciul energetic2.
Importanta asigurärii serviciilor energetice de bazä a ajuns sä fie consideratä in unele tari europene asa de importanta incat - de exemplu, in Marea Britanie - exista o propunere legislativä a unui ONG („Friends of Earth") care inglobeaza serviciul energetic ca parte a drepturilor omului, astfel incat propune sä existe un "Bill of Energy Rights"3.
Cuantificarea „saraciei energetice" prin proportia valorii facturii energetice in comparatie cu veniturile unei gospodärii folositä in multe din tärile europene este deci incompletä pentru ca nu descrie adecvat situatia consumatorilor respectivi. Din acest motiv, dar §i din altele, inclusiv aspecte diferite de cele financiare, consider ca mai potrivita pentru descrierea acestei situatii este notiunea de „vulnerabilitate" pe care o putem intalni la consumatorii de servicii energetice cu probleme. Definitia ei poate fi usor diferita de la tara la tara, insä elementul comun este realitatea ca o persoana aflatä intr-o asemenea situatie se intälneste cu faptul cä vulnerabilitatea sa energeticä afecteazä abilitatea acestei persoane de a trai decent, respectiv de a „participa in societate din cauza unor factori ca varsta, dizabilitäti, venit sau localizare geograficä"4.
In Romania, „consumatorul vulnerabil" din punct de vedre energetic este definit inca din 2012 in Legea energiei5 ca fiind: "clientul final apartinand unei categorii de clienti casnici care, din motive de varstä, sänätate sau venituri reduse, se aflä in risc de marginalizare socialä §i care, pentru prevenirea acestui risc, beneficiazä de protectie socialä, inclusiv de natura financiarä". De aici, se vede clar ca aspectul financiar este doar unul din factorii luati in considerare, iar vulnerabilitatea descrie o situatie versatilä, pe care o poate intalni oricare dintre consumatori in cursul vietii sale. Iatä deci importanta studierii acestei situatii.
2 Musatescu, V. si Dumitrescu, I.S. - Accesibilitatea, componenta a "trilemei" energiei in Romania. In EMERG, serie noua, vol.1, 2015.
3 Friends of the Earth and Marmot Review Team - The Health Impacts of Cold Homes and Fuel Poverty. May 2011. Published by Friends of Earth, England, Wales, and North Ireland, London
4 OFCOM - What is vulnerability? http://consumers.ofcom.org.uk/disability/consumer-vulnerability/
5 Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012.
1.2. Consecintele aparitiei vulnerabilitatii energetice, in mod special cea privind serviciile termice
Este evident ca vulnerabilitatea energeticä are efecte importante asupra consumatorilor care se afla intr-o asemenea situatie defavorizatä. In lucrärile de specialitate6 7 sunt specificate urmätoarele:
- Un nivel scäzut de trai;
- Risc crescut al bolilor de inima §i al virozelor, chiar risc de decese. De asemenea, afectiuni digestive pentru alimente stocate necoräspunzätor din lipsa de energie electrica;
- Absente de la sistemul educational pentru copii §i de la locul de muncä pentru adulti;
- Apelare crescutä la sistemul sanitar si bugetul aferent;
- Privare de hrana, pe principiul "cäldura sau hrana";
- Aplicarea unor strategii periculoase prin incercarea de rezolvare a situatiei de vulnerabilitate prin deconecta-rea/nefolosirea surselor de incälzire;
- Lipsa de informare corectä §i imposibilitatea de participare la viata socialä.
1.3. Caracteristicile vulnerabilitatii
9
energetice
De la bun inceput trebuie mentionat ca problema vulnerabiltatii este o problema nationalä, nu numai localä.
Asa cum este integratä in sistemul de sprijin social din Romania, vulnerabilitatea energeticä sub aspectul sau de säräcie energeticä consideratä intrínseca säräciei ca problema generalä inerentä unor economii incä insuficient dezvoltate. Realitatea este ca säräcia energeticä nu trebuie confundatä cu säräcia. Mai mult decat atat, dacä eradicarea saraciei in general este utopica, in schimb aspectele säräciei energetice (§i - implicit - indepärtarea de vulnerabilitatea energetica) se poate rezolva. In general, acele inegalitäti care pot fi evitate sunt - in mod fundamental -nedrepte, iar majoritatea autorilor din domeniu
6 De exemplu, lucrarea: Zamfir, C. (coord.) - Eficienta energetic^ - Prioritate Nationala pentru Reducerea Saraciei Energetice, Cre^terea Calitatii Vietei si Siguranta Consumatorilor de Energie.Academia Romana. Septembrie 2015
7 Friends of the Earth and Marmot Review Team - op.
citata
apreciazá ca existá instrumente pentru evitarea vulnerabilitatii energetice, deci sárácia energeticá este consideratá a fi evitabilá.
Evident, existá diverse viziuni: Unii speciali§ti considerá ca sárácia energeticá inseamná doar deficit de resure financiare pentru cumpárarea unui minim decent de energie §i poate fi lichidata total printr-un sprijin financiar care poate fi calculat cu precizie.
Alti speciali§ti considerá ca starea de sárácie energeticá nu poate fi redusá la deficitul de resurse financiare actúale (de regulá lunare) §i lichidatá doar prin suport financiar lunar. Ea este o stare socialá mult mai complexa: precaritatea energeticá a conditiilor de viatá, in primul rand starea locuintei, nivelul scázut al veniturilor populatiei, cre§terea pretului energiei, accesul la resursele energetice §i ale sistemului de furnizare a energiei8.
In consecinta, incá existá definitii diferite in privinta situatiei de sárácie energeticá §i -legat de ea - a stárii de consumator vulnerabil, cum ar fi: prag al ponderii facturii energetice fatá de venituri, lipsa conditiilor decente privind calitatea mediului de locuit, comparatia cu necesarul de caldura, intárzierea in plata facturii de energie etc.
Indiferent de modul de abordare, trebuie mentionat cá sárácia energeticá actioneazá §i ca o barierá in calea implementárii altor politici de reducere a schimbárilor climatice. Cei cu venituri mici sunt mai putin capabili sá-§i permitá márirea pretului energiei care poate rezulta din aceste politici de protectie a mediului.
2. Largirea paradigmei
In cadrul Academiei Romane, sub coordonarea Institutului de Cercetare a Calitatii Vietii (ICCV) s-a realizat in 2015 un studiu de cercetare fundamentalá privind sárácia energeticá §i instrumentele care se pot folosi pentru reducerea acesteia8. Una din concluziile acestui studiu este aceea ca este momentul introducerii unei viziuni mai largi privind sárácia energeticá. Personal, consider ca trebuie luat in considerare §i aspectul preventiv al situatiei, in consecintá, focalizarea trebuie facutá asupra stárii de vulnerabilitate si a mijloacelor de evitare a ei.
Conform studiului ICCV, vulnerabilitatea energeticá e reprezentata de : „dificultatea sau
8 Hills, J. - Getting the Measure of Fuel Poverty. Final Report of the Fuel Poverty Review, London School of Economics, May 2012
incapacitatea unei persoane/ familii de a dispune de servicii energetice esentiale la un pret pe care §i-l poate permite/asigura, complementar cu detinerea unui mediu de viata, acumulat istoric, cu un grad adecvat de protectie energetica".
De aceea, se apreciaza ca e important sa se largeasca paradigma §i sa se treaca de la saracia energetica la ceea ce se poate numi bunastarea energetica care ar fi afectata doar de situatia de vulnerabilitate energetica. Ea ar putea cuprinde lipsa de saracie energetica, eficienta umana a utilizarii energetice, complementara cu eficienta utilizarii economice a energiei.
2.1. Ce se intampla in Romania?
Cred ca este interesantâ o mica analiza a situatiei din România ca exemplu §i ca subiect de reflectie §i pentru alte tari cu situatii similare.
Din nefericire, rezolvarea problemei consumatorului vulnerabil este partiala. Exista ajutoare sociale pentru incalzire pe baza unor criterii care au evoluat in ultimul an de la venitul pe membru de familie la cel al "venitului minim de insertie sociala".
Din pacate o serie de puncte slabe ale acestei abordari s-au pastrat:
- singurul element îl reprezinta ajutorul financiar, alte instrumente nefiind corelate cu acest ajutor;
- se trateaza in acelaçi fel, ajutoare diferite, fara un calcul corect pentru necesarul de caldura;
- se folosesc înca criterii incomplete, unele chiar incorecte;
- factura este partial acoperita de ajutorul social, dar fara a se cunoaste necesarul corect de caldura, respectiv de energie.
2.2. Structura facturii medii
Întrucât ajutorul se aplica prin acoperirea unei parti a facturii de energie la nivelul gospodariei, este interesant sa se analizeze structura acesteia. Se constata urmatoarele (pentru situatia unui consumator mediu din Bucureçti):
1) Pentru energie electrica: a) parte variabila legata de consum reprezinta 50-65% (la TVA=24%), respectiv 5267% (la TVA=20%)
b) Restul facturii este format din: bonus cogenerare, CV, taxe (acciza + TVA + radio +TV). Dintre acestea, TVA + Acciza = 2126% pentru TVA=24%, respectiv 22-27% pentru TVA=20%
2) In cazul gazelor naturale: a) partea variabila legata de consum: 80,6% pentru TVA=24%, respectiv 83% pentru TVA=20%;
b) restul facturii îl reprezinta taxele: 19,4% pentru TVA=24%, respectiv 17% pentru TVA=20%.
Din aceasta analiza simpla se observa ca prin aceasta schema, practic, o buna parte din ajutorul de stat este - în realitate - folosita pentru plata diverselor taxe §i se întoarce la bugetul consolidat al statului. Se executa astfel operatiuni inutile purtatoare de costuri.
3. Perspective pentru România? 3.1. Ce se poate face?
Este evident ca o abordare diferita fata de cea de astazi ar putea aduce îmbunatatiri. În acest sens, se propun urmatoarele:
a) modificarea metodologiei de calcul pe criterii realiste si revizuirea sistemului de ajutor social pentru încalzire;
b) actiuni asupra cotei privind utilizarea energiei din cadrul facturii specifice prin:
- programe de eficientizare a utilizarii energiei;
- schimbarea comportamentului utiliza-torului;
c) integrarea problemei in strategiile centrale si locale pe termen lung:
d) regândirea corelarii între subventii §i taxe.
3.2. Ce se poate întâmpla în viitorii ani in România?
Conform studiului ICCV momentul critic va fi inceputul anului 2018 când se vor întâmpla 2 lucruri: a) finalizarea liberalizarii pietelor de energie electrica si de gaze si b) reintroducerea certificatelor verzi care au fost scoase din piata în 2013. SE/SC va "exploda"
Ca efect al acestor lucruri, se va înregistra o creçtere brusca a pretului energiei pentru care trebuie sa fim pregatiti din timp. Cea mai convenabila cale o reprezinta accelerarea programelor de eficienta energetica, mai ales in cazurile critice.
Probabil ca acest fenomen va necesita o perioada (pana in 2020) de amortizare a "viiturii" preturilor. Acest lucru va constitui unul din riscurile majore politice §i economice ale României pâna în 2020. Parghia principala
rämäne atingerea si depäsirea tintelor de eficienta energeticä pe tot lantul de producere, transport, distributie, dar mai ales la nivelul utilizärii energiei.
Dupä 2020, in orice scenariu de dezvoltare (in interiorul Uniunii Europene), accentul se va pune pe reducerea apelului la combustibilii fosili. De aici rezulta, sigur, o tendinta de crestere a pretului energiei. Aceasta tendinta poate sä se diminueze daca actualä situatie a pietei petroliere se va mentine incä o perioadä medie de timp (pänä in 2020).
Conform Secretarului General al Consiliului Mondial al Energiei preconizeaza insä ca "viitorul va fi insotit de energie mai scumpä".
Noile descoperiri de resurse din Marea Neagra vor reduce dependenta de importuri çi va lungi perioadä de exploatare a resurselor proprii, insä apelul la sursele regenerabile va creçte.
Dacä acum ceea ce incä numim säräcie energeticä este de cca 35%, tendinta va fi de märire a acestui procentaj dupa 2018 la cca 4550% çi se va mentine in aceasta zonä dacä nu se actioneazä energic prin programe de eficienta energeticä.
4. In concluzie, trebuie sa se înteleaga ca
• Problema consumatorilor vulnerabili este o problema de securitate nationala. Cum s-a mai väzut (exemplu, Bulgaria), ea poate genera instabilitate, tulburari sociale, chiar vulnerabilitäti politice.
• Modul in care este tratatä aceasta problema in România este simplist. Ea trebuie mai bine studiata çi inteleasä çi trecut la conceptul de vulnerabilitate.
• Paradigma trebuie schimbatä, iar rezolvarea problemei trebuie integratä in
strategiile de termen lung çi politicile aferente.
• Apare necesitatea stringentä de mijloace financiare in primul rând pentru investitii çi apoi pentru ajutoarele sociale.
• Pentru protejarea consumatorilor vulnerabili trebuie întreprinse mäsuri de restrângere a cauzelor generatoare de säräcie energeticä. Mäsurile trebuie sä fie rezultatul corelärii a mai multor categorii de politici guvernamentale de tip economic, energetic, fiscal, social.
Bibliografie
[1] Programul UNDP Romania - "Improving Energy efficiency in Low-Income Households and Communities in Romania " 2012-2015.
[2] Musatescu, V. si Dumitrescu, I.S. -Accesibilitatea, componenta a "trilemei" energiei in Romania. In EMERG, serie noua, vol.1, 2015.
[3] Friends of the Earth and Marmot Review Team -The Health Impacts of Cold Homes and Fuel Poverty. May 2011. Published by Friends of Earth, England, Wales, and North Ireland, London
[4] OFCOM - What is vulnerability? http://consumers.ofcom.org.uk/disability/consum er-vulnerability/
[5] Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012.
[6] Zamfir, C. (coord.) - Eficienta energetica -
Prioritate Nationala pentru Reducerea Saraciei Energetice, Cresterea Calitatii Vietei si Siguranta Consumatorilor de Energie.Academia Romana. Septembrie 2015.
[7] Hills, J. - Getting the Measure of Fuel Poverty. Final Report of the Fuel Poverty Review, London School of Economics, May 2012
Despre autor:
Musatescu Virgil, doctor inginer, doctor in economie. Consilier al CNR-CME. Specialist in domeniul energiei cu experientä de peste 46 de peste ani. Expertiza in politici energetice, cadrul legislativ çi de reglementare al sectorului la nivel national çi european, eficienta energeticä, cogenerare, energii regenerabile, finantarea proiectelor energetice, implementarea proiectelor energetice, impactul energiei asupra mediului. Profesor asociat la Academia de Studii Economice (ASE), facultatea FABIZ.