CC BY
11SUPRAVEGHEREA STÄRII DE SÄNÄTATE A DES-
CENDENTILOR PARTICIPANTILOR
> >
LA DIMINUAREA CONSECINTELOR ACCIDENTULUI NUCLEAR DE LA CERNOBÎL
Liuba CORETCHI, Alexandra COJOCARI, Ion BAHNAREL, Irina PLAVAN,
_Centrul National de Sänätate Publica
Summary
Health surveillance of participants in diminution of Chernobyl disaster consequences descendents
In this paper are presented the results of the evaluation analysis of the blood count indicators and biochemical analysis, and the dynamic morbidity study in children of participants in liquidation of consequences of Chernobyl disaster, aged between 1-18years, in 2010-2015periods. It was established after 25-29 years from Chernobyl disaster, occurred significant changes in the morbidity structure in examined patients.
In the descendents population of participants in liquidation of consequences of Chernobyl disaster population decreased thyroid gland diseases and anemia incidence "target" of ionizing radiation.
Health monitoring in relation to the identification of chromosomal abnormalities that affect the integrity of the genetic material, represent a topic of great current at the level of scientific research in this area.
These results demonstrate the need for clinical-genetic study to determine the particularities of chromosome aberrations in people exposed to ionizing radiation, inclusive children of participants in liquidation of consequences of Chernobyl increasing intensity to reduce morbidity rates.
Keywords: ionizing radiation, Chernobyl nuclear accident, children, morbidity, chromosome aberrations
Резюме
Исследование состояния здоровья потомков участников ликвидации последствий аварии на Чернобыльской АЭС
В статье представлены результаты исследовании в 2010-2015 годах показателей анализа крови, биохимического анализа и динамики заболеваемости среди детей, в возрасте от 2 до 18 лет, родившихся в семьях участников ликвидации последствий Чернобыльской катастрофы.
Было установлено, что спустя 25-29 лет от Чернобыльской катастрофы произошли существенные изменения в структуре заболеваемости исследуемых пациентов.
Таким образом, в результатах исследований потомков ликвидаторов было доказано снижение заболеваемости щитовидной железы и анемии, которые являются главными точками воздействия ионизирующего излучения.
Проведенный мониторинг по состоянию здоровья детей ликвидаторов с идентификацией хромосомных аномалий, влияющих на целостность генетического материала, является ключевым вопросом исследований в этой области. Полученные результаты демонстрируют необходимость продолжения клинико-генетических исследований, чтобы определить особенность хромосомных аберраций у людей, подвергающихся воздействию ионизирующего излучения, включая детей ликвидаторов, снижая заболеваемость среде них.
Ключевые слова: ионизирующее излучение, Чернобыльская катастрофа, дети, заболеваемость, хромосомные аномалии
Introducere
Cunoasterea stârii de sánátate a copiilor si adolescentilor din colectivitâti cu ajutorul datelor de epidemiologie descriptivâ la grupele de populatie de 0-18 ani constituie o abordare stiintificá a conceptului de prevenire în practica ocrotirii sânâtâtii.
Accidentul nuclear de la Cernobîl (ANC), din anul 1986, a provocat o contaminare radioactivâ pe scarâ largâ a me-diului ambiant, creând probleme majore de ordin social si medical. Consecintele accidentului au condus la evaluarea amplâ a aspectelor medicale, si anume a influentei dozelor mici de radiatii ionizante asupra sânâtâtii copiilor [19].
În literatura stiintificâ de specialitate existâ numeroase evaluâri ale efecte-lor medico-biologice asociate iradierii conditionate de ANC pentru diferite zone geografice, evaluâri efectuate de diferite institutii stiintifice europene si internationale [4, 16].
Monitorizarea stârii de sânâtate în scopul identificârii anomaliilor cromo-zomiale ce afecteazâ integritatea mate-rialului genetic reprezintâ o tematicâ de mare actualitate la nivelul cercetârilor stiintifice în acest domeniu.
Prioritar, monitorizarea medico-geneticâ înglobeazâ probleme ce tin de aprecierea consecintelor actiunii iradierii ionizante asupra stârii de sânâtate a populatiei, în primul rând asupra copiilor, influentând perioada de crestere si dezvoltare a acestora [15].
Copiii participantilor la diminua-rea consecintelor (PDC), nâscuti dupâ ANC, nu au fost supusi direct iradierii, însâ afectarea sistemelor organismului pârintilor sau al unui pârinte, apârutâ în urma expunerii la radiatii ionizante, poate, cu grad ridicat de probabilitate, sâ contribuie la aparitia unor mutatii nedorite în generatiile ulterioare, care ar putea conduce la o diminuare a sânâtâtii mintale si fizice [18].
Într-un studiu de cercetare, în regiunea Smolensk a fost determinatá incidenta totalâ a malformatiilor congenitale (CDF) în rândul copiilor, fiind identificatá corelatia acestui fenomen cu expu-nerea párintilor la radiatiile ionizante [13].
Copiii râmân a fi un grup de risc major în aceste conditii de trai si în ceea ce priveste efectele adverse asupra sánátátii familiilor lor. Rezultatele evaluárii stárii de sánátate a copiilor PDCANC demonstreazá cá afectiunile depistate se pástreazá pe parcursul pe-rioadei de crestere si de dezvoltare a acestora [14].
Studiile recente asupra copiilor expusi la radiatiile ionizante, din zonele de risc, efectuate în Ucraina, Norvegia si Finlanda au dovedit cresterea nivelului de deficiente neuropsihice si psihologice, de anxietate, stres posttraumatic, imunodeficiente, scáderea sperantei de viatá, îmbátrânirea precoce, modificári ale compozitiei sângelui si sistemului circulator [1, 7].
Un sir de analize citogenetice efectuate în studiul PDCANC, care au fost expusi la radiatii ionizante, au constatat diverse afectiuni ale sistemelor de organe: digestiv, respirator, endocrin, cardiovascular, iar la persoanele diagnosticate cu cancer s-a evidentiat un numár mare de aberatii cromozomiale. În general, în rezultatul acestor studii, s-a constatat o legáturá pozitivá între declansarea hipertensiunii arteriale si frecventa mutatiilor la nivelul celulelor somatice. Astfel, s-a demonstrat cá, concomitent cu márirea tensiunii arteriale, crestea si numárul de aberatii cromozomiale [12]. Totodatá, a fost evidentiatá metilarea aberantá a promotorilor tuturor genelor studiate. Rezultatele prezintá importantá atât apli-cativá, cât si fundamentalá, accentuând actualitatea si necesitatea cercetárii aspectelor mutagene ale expunerii organismului uman la actiunea radiatiilor ionizante [11].
În rezultatul investigatiilor citogenetice a per-sonalului ce activeazá în practicile radiologice din Rusia, în baza utilizárii metodei FISH, au fost depistate translocatii cromozomiale în grupul persoanelor expuse la doze de 0,34 Sv, în comparatie cu lotul-martor. S-a demonstrat cá frecventa dicentricilor si inelelor centrice în cromozomi era sporitá si dupá o anumitá perioadá dupá ANC. Aberatiile cromozomiale reprezintá markeri biologici de risc al dezvoltárii patologiilor, iar rezultatele examinárii citogenetice pot fi considerate un criteriu pentru determinarea grupurilor cu risc major în dezvoltarea diverselor boli, inclusiv cancerul [16].
Un alt studiu efectuat a constat în evaluarea influentei factorului de risc profesional asupra dezvoltárii tumorilor maligne în rândul muncitori-lor din Întreprinderea atomicá Маяк. În rezultatul investigatiilor clinice, au fost evidentiate organele cu cele mai frecvente localizári ale tumorii: plái^m, ficat, stomac, intestin, pancreas si rinichi [17].
Aceste rezultate demonstreazá necesitatea studiului particularitátilor clinico-genetice, cu determinarea aberatiilor cromozomiale la persoanele expuse la radiatii ionizante, a copiilor PDCANC, sporind intensitatea de reducere a morbiditátii în rândul acestora [6].
Scopul studiului nostru a constat în evaluarea în dinamicá a stárii de sánátate a copiilor (prima si a doua generatie) participantilor la diminuarea consecintelor accidentului nuclear de la Cernobîl cu sediul de trai în Republica Moldova.
Materiale si metode
Pentru colectarea materialului de studiu a fost utilizatá metoda analizárii informatiei din fisele medícale ale descendentilor PDCANC, aflati în evidentá în Policlinica Institutului Mamei si Copilului din municipiul Chisináu. Numárul copiilor investigati a variat în limitele 10-80, în functie de an. Starea de sánátate a copiilor PDCANC a fost apreciatá dupá rezultatele examenelor medicale. Utilizând rezultatele studiilor noastre anterioare, au fost analizate rezultatele investigatiilor indicatorilor sangvini si biochimici. Totodatá, a fost studiatá în dinamicá incidenta nmbo^virilor copiilor PDCANC, cu vârsta cuprinsá între 2 si 18 ani, în perioada 2003-2015. Datele obtinute au fost prelucrate statistic conform Programului Microsoft Excel, calculându-se valorile medii, devierea-standard si dispersia.
Rezultate si discutii
Eliminarea în atmosferá a unei cantitáti mari de substante radioactive, ca rezultat al ANC, a pro-vocat râspândirea radionuclizilor artificiali în me-diul ambiant si iradierea interná/externá ionizantá a populatiei. În regiunea unde s-a produs ANC, în atmosferá au fost eliminate în cantitáti majore substante radioactive, precum izotopi ai uraniului, plutoniului, iodului, cesiului si ai strontiului.
Datele investigatiilor pe republicá au demonstrat o sporire a gama-fondului mcá la 29 aprilie 1986, atingând niveluri maxime ^ná la 70-80 mkr/orá) la 2-5 mai 1986, iar în unele teritorii din nordul si vestul republicii - pâná la 100-120 mkr/ orá. Poluarea aerului, a solului, a apei si a produselor alimentare a condus la o iradiere ionizantá supli-mentará a populatiei, msá nu a depásit 5 mSv/an. Dozele absorbite, calculate cu 131I, de glanda tiroidá au constituit: pentru copiii pâná la un an - 2,1 mGy, pâná la 3 ani - 1,4 mGy, pâná la 6 ani - 0,7 mGy, pâná la 13 ani - 0,35 mGy, pâná la 16 ani - 0,21 mGy, mai mari de 16 ani - 0,14 mGy. Studierea minutioasá a rezultatelor evaluárii maladiilor la PDCANC, pe parcursul anilor 1996-1998, a depistat dereglári ale sistemului cardiovascular (hipertensiune arterialá, cardiopatie ischemicá), patologii ale tractului diges-
tiv (ulcere gastrice si duodenale, hepatologii si colecistopatii cronice) si patologii psihoneurologice (distonii vegetovasculare, encefalopatii postraditionale) [2].
Evaluarea riscului asociat radiatiilor ionizante trebuie sä fie orientatä, în primul rând, spre stabilirea efectelor citogenetice si imunologice, cu evidentierea efectelor tardive ale radiatiilor ionizante, la PDCANC, precum si la copiii lor.
În mare parte, contingentul supus actiunii radiatiilor ionizante, cauzate de ANC, prezintä populatia de rând care locuieste pe aceste teritorii si muncitorii (lichidatorii) implicati în diminuarea consecintelor accidentului nuclear. Sunt necesare studii suplimentare pentru a elucida spectrul complet al problemelor afectärii sistemului, inclusiv consecintele ANC pentru starea de sänätate în rândul copiilor, care au fost expusi la concentratia märitä a 137Cs în urma accidentului nuclear de la Cernobîl [5].
Generalizând rezultatele obtinute, s-a constatat cä starea de sänätate a copiilor PDCANC se caracteri-zeazä printr-un nivel înalt al morbiditätii generale. Evaluarea obiectivä a factorilor care influenteazä starea de sänätate, investigarea bazelor medicale si genetice ale copiilor PDCANC pentru prevenirea bolilor multifactorial în acest grup de risc major sunt probleme actuale [3].
Analizele medicale sunt un ansamblu de procedee care furnizeazä informatii asupra aspectului si functionalitätii diferitor organe si sisteme ale organismului, precum si asupra gradului de sänätate sau de boalä ce afecteazä organismul. Rolul controalelor medicale reprezintä un criteriu esential în evidenta morbiditätii. Cercetärile în cauzä au permis elaborarea unui concept de monitorizare a efectelor biologice asupra stärii de sänätate atât la nivel individual, cât si la nivel populational, de aceea se considerä unele dintre cele mai importante metode utilizate în sänätatea publicä.
În tabelul 1 sunt prezentate rezultatele studierii indicatorilor biochimici la copiii PDCANC pentru anii 2010-2015.
Tabelul 1
Analiza biochimicà la copiii participantilor la diminuarea consecintelor accidentului nuclear de la Cernobîl pentru anii 2010-2015
Nr. d/o. Indicatorii examinati Anul
2010 2011 2012 2013 2014 2015 Norma admisibila
1 Uree, mmol/l 4,4±0,8 4,09±1,1 3,9±0,8 3,8±0,98 4,2±1,1 1,5±0,3 2,5-8,3
2 Creatininä, mmol/l 0,08±0,01 0,06±0,01 0,06±0,01 0,03±0,01 0,09±0,02 0,09±0,01 0,05-0,08
3 Bilirubina generala, mmol/l 11,9±7,2 10,4±2,1 9,7±1,7 12,7±4,6 11,1±3,7 10,8±1,4 17,0
4 ALAT, U/L 0,4±0,2 0,4±0,2 0,3±0,1 0,3±0,1 1,4±0,7 1,5±0,7 0-4,9
5 ASAT, U/L 0,5±0,2 0,5±0,2 0,4±0,1 0,4±0,2 0,3±0,1 0,3±0,1 0-4,6
6 Proba timol, un SI 2,3±1,1 1,9±1,1 2,2±0,97 2,6±1,06 3,9±1,4 1,5±0,3 0-4,0
Rezultatele din tabelul 1 denotä cä în ultimii ani de studiu (2014-2015) se evidentiazä o sporire nesemni-ficativä a indicelui creatininei. În cazul sintezei sporite a creatininei, de obicei se depisteazä afectiuni renale acute sau cronice, obstructii ale tractului urinar (azotemie postrenalä), insuficientä cardiacä congestivä si afectiuni musculare.
Astfel, rezultatele cercetärilor au demonstrat faptul cä în anii 2014-2015 au predominat mai multe cazuri cu sindromul nefrotic, la care indicele creatininei era mai sporit în acesti ani (tabelul 2).
Tabelul 2
Structura morbiditàtii depistate la copiii participantilor la diminuarea consecintelor accidentului nuclear de la Cernobîl pentru anii 2010-2015 (cazuri absolute)
Nr. Maladia Anul
d/o. 2010 2011 2012 2013 2014 2015
1 Gastroduodenita cronica 17 18 11 23 6 6
2 Amigdalita 0 0 1 21 10 4
4 Anemie 23 29 7 16 2 2
5 Pancreatita 3 5 1 2 0 2
6 Hipotiroidie 0 14 5 5 0 2
7 Tonzilita 4 3 1 1 0 1
8 Hepatita 4 6 1 13 3 1
9 DCB (dischinezia cäilor biliare) 5 12 5 2 0 1
10 Simptom astenovegetativ 4 6 2 3 0 1
11 Simptom cefalic 2 5 3 5 3 1
12 Gusa juvenilá 2 7 2 24 0 0
13 DVV (distonie vegetovascular) 14 20 7 7 2 0
14 Sindrom nefrotic 1 1 1 0 2 2
În rezultatul analizei stârii de sânâtate a copiilor au fost depistate un sir de afectiuni ale diferitor sisteme de organe (tabelul 2).
Pentru a obtine un tablou veridic al structurii morbiditâtii în rândul copiilor PDCANC, rezultatele obtinute au fost reprezentate prin diagramâ (figura 1).
DVV (distonia vegetovascular^)
Gastroduodenitá crónica
Gu§ä juvenilá Simptom cefalic Simptom astenovegetativ
DCB Hipotiroidie
Amigdalitá
Anemie
Tonzilita
Pancreatitá
Figura 1. Structura morbiditâtii la copiii participantilor la diminuarea consecintelor accidentului nuclear de la Cernobîl pentru anii 2010-2015
Datele prezentate în tabelul 3 denotâ câ, la momentul efectuârii cercetârilor, majoritatea indicatorilor analizati - hemoglobina, eritrocite, indicele de culoare, leucocite, neutrofile segmentate si nesegmentate, eozinofile, limfocite, monocite si viteza sedimentârii - au prezentat valori încadrate în limitele normei, ceea ce coreleazâ cu evolutia structurii morbiditâtii grupului în cauzâ pe parcursul a 10-15 ani.
Tabelul 3
Analiza sângelui la copiii participantilor la diminuarea consecintelor accidentului nuclear de la Cernobîl, perioada 20102015
Nr. d/o. Indicatorii examinati Anul
2010 2011 2012 2013 2014 2015 Norma admisibila
1 Hemoglobina, g/l 122,5±12,7 127,3±10,8 133,1±13,0 135,9±10,6 130,5±9,7 132,6±18,8 130,0-160,0
2 Eritrocite, -1012/l 3,8±0,4 4,0±0,3 4,2±0,3 4,4±0,2 4,3±0,3 4,1±0,5 4,0-5,0
3 Indice de culoare, % 0,9 ± 0,03 0,9±0,03 0,9±0,04 0,9±0,03 0,8±0,04 0,9±0,03 0,85-1,05
4 Leucocite, -109/l 7,09±1,6 6,7±1,7 7,6±2,5 6,8±1,3 5,8±1,3 6,5±1,8 4,0-9,0
5 Neutrofile nesegmentate, -109/l 6,7±2,8 6,9±1,9 7,2±2,2 5,2±1,8 4,6±1,6 6,4±2,3 1-6
6 Neutrofile segmentate, -109/l 54,2±9,6 56,7±8,06 54,0±8,9 51,8±8,1 51,3±8,1 59,8±5,2 47-72
7 Eozinofile, -109/l 3,5±2,4 2,6±1,7 1,9±0,7 2,6±1,02 3,1±1,7 1,7±0,5 0,5-5
8 Limfocite, -109/l 32,8±7,2 30,2±6,1 33,0 ± 8,1 34,8±7,3 35,1±8,9 28,8±5,6 19-37
9 Monocite, -109/l 2,8±0,9 3,0±0,8 5,6±2,2 5,5±1,6 6,0±1,8 3,2±1,3 3-11
10 VSH, mm/ora 5,7±1,7 5,3±1,9 4,7±2,1 11,3±10,0 10,6±7,6 4,8±2,3 2-10
Astfel, rezultatele studiului au stabilit cá in perioada post-Cernobil, in populatia descendentilor PDCANC, s-a diminuat incidenta afectiunilor glandei tiroide si a anemiilor - maladii-tintá a radiatiilor ionizante (figura 2).
Totodatá, incidenta gusei juvenile si a distoniei vegetovasculare a atins valori de zero cazuri.
Rezultatele obtinute demonstreazá cá pentru o supraveghere adecvatá a stárii de sánátate a copiilor PDCANC este necesará asigurarea unei evidente medicale corecte, prin depistarea si inregistrarea completá si exactá a bolilor, stabilirea indicilor de morbiditate, interpretarea justá a datelor si aplicarea másurilor pro-filactice respective. Totodatá, este strict necesará organizarea si crearea unui Registru National al evidentei supravegherii stárii de sánátate a copiilor PDCANC.
□ 2014 □ 2015
Nota: 1 - gastroduodenita, 2 - amigdaiitä, 3 - reflex duode-no-gastral, 4 - anemie, 5 - pancreatita, 6 - hipotiroidie, 7 -tonzilita, 8 - hepatita, 9 - astigmatism, 10 - dischinezia cailor biliare, 11 - obezitate, 12 - rahitism, 13 - simptom astenove-getativ, 14 - maloabsorbtie intestinala, 15 - simptom cefalic. Figura 2. Structura morbiditätii la copiii PDCANC, anii 2014-2015 Concluzii
La momentul efectuärii cercetärilor sänatätii copiilor PDCANC, majoritatea indicatorilor analizati -hemoglobina, eritrocite, indice de culoare, leucocite, neutrofile segmentate si nesegmentate, eozinofile, limfocite, monocite si viteza sedimentarii - au pre-zentat valori încadrate în limitele normei, ceea ce coreleazä cu evolutia structurii morbiditätii grupului în cauza pe parcursul a 10-15 ani.
Analizând structura morbiditätii prin maladiile depistate la copiii PDCANC, s-a observat o sporire a patologiilor sistemului gastrointestinal în anii 20102013 si o frecventa mai mica a numarului de cazuri în anii 2014-2015. În ultimii doi ani de studiu, incidenta gusii juvenile si a distoniei vegetovascular s-a redus considerabil, atingând zero cazuri.
De asemenea, în ultimii ani s-a înregistrat o di-minuare a incidentei afectiunilor glandei tiroide si a anemiilor - maladii-tinta a radiatiilor ionizante.
Pentru o supraveghere adecvata a stärii de sänätate a copiilor PDCANC, este necesara asigurarea unei evidente medicale corecte, prin depistarea si înregis-trarea completa si exacta a bolilor, stabilirea indicilor de morbiditate, interpretarea justa a datelor si aplicarea masurilor profilactice respective. Totodata, este strict necesara elaborarea unui Registru National al evidentei supravegherii stärii de sänätate a copiilor PDCANC.
Bibliografie
1. Bromet E.J., Havenaary J.M., Gueyz L.T. A 25 Year Retrospective Review of the Psychological Consequences of the Chernobyl Accident. In: Journal Clinical Oncology, USA, 2011, V. 30, p. 1-9.
2. Bahnarel I., Coretchi L., Moldovan M. Aspecte medico-biologice ale actiunii accidentului nulear de la Cernobîl asupra populatiei Republicii Moldova. Ch.: Î.S.F.E.-P. „Tipografia Centralä", 2005, p. 152.
3. Coretchi L., Bahnarel I., Cornescu A., Botezatu N., Belic G. Evaluarea stärii de sänätate a copiilor näscuti în familiile participantilor la lichidarea consecintelor accidentului nuclear de'la Cernobîl. În: Sänätate Publica, Economie si Managment în Medicinä, nr. 2, 2011, p. 7-9.
4. Coretchi L.S., Bahnarel I., Samotîia E., Chirca L., Coretchi L. Caracteristica efectelor stocastice la participantii la dim-nuarea consecintelor accidentului nuclear de la Cernobîl.
Tn: Buletinul Academiei de Stiinte a Moldovei. Stiintifice Medicale, 2010, nr. 5 (28), p. 75-82.
5. Erik R. Svendsen et al. Cesium Exposure and Spirometry Measures in Ukrainian Children Affected by the Chernobyl Nuclear Incident. In: Research of Medical Sciences of Ukraine, Center, Ukrainian National Academy of Environ. Health. Perspect., 2010, V. 118, p. 720-725.
6. Kiuru Anne et al. Influence of genetic polymorphisms on the yield of cromosomal aberrations among Estonian Chernobyl cleanup workers. In: Third IRPA Congress, 14-18 June 2010, Helsinki, Finland, p. 23.
7. Yablokov A.V. Chernobyl's radioactive impact on fauna.
In: Ann. NY Acad. Sci., 2009, V. 1181, p. 255-280.
8. Nesterenko A.V., Nesterenko V.B., Yablokov A.V. Chernobyl's radioactive contamination of food and people. In: Ann. NY Acad. Sci., 2009, V. 1181, p. 289-302.
9. Богомазова А.Н., Новицкая Н.Н., Снигирева Г.П., Хазинс Е.Д. Результаты многолетнего цитогенетического наблюдения за участниками ликвидации последствий аварии на Чернобыльской АЭС. В: Медицинская радиология и радиационная безопасность, Москва, 2008, №4, c. 38-45.
10. Коренев Н.М., Бориско Г.А., Кашина-Ярмак В.Л. ^стояние здоровья детей, рожденных в семьях родителей, облученных вследствие аварии на Чернобыльской АЭС. В: Здоровье ребенка, 2012, № 6 (41), c. 66-70.
11. Кузьмина Н.С., Мязин А.Е., Лаптева Н.Ш., Рубанович
А.В. Изучение аберрантного метилирования в лейкоцитах крови ликвидаторов аварии на ЧАЭС. В: Радиационная биология радиоэкология. 2014, Том 54, № 2, с. 127-139.
12. Неронова. Е.Г., Слозина Н.М., Макерова Н.В. Цито-генетические нарушения и заболеваемость у ликвидаторов последствий аварий на Чернобыльской АЭС. B: Радиационная медицина, 2008, № 2, c. 6-9.
13. Осипов В.А., Лягинская А.М., Петоян И.М., Ерма-лицкий А.П., Карелина Н.М. Врожденные пороки развития у детей персонала Смоленской АЭС и их связь с профессиональным облучением отцов. В: Медицинская радиология и радиационная безопасность, 2014, № 4, c.18-24.
14. Сависько А.А. Динамика отдельных показателей состояния детей Ростовской области, родившихся от отцов участников ликвидации последствий аварии на Чернобыльской АЭС. B: Известия высших учебных заведений Северо-Кавказкий регион. Естественные науки. 2007, № 1, с. 106-109.
15. Сависько А. А. Автореферат. Эпидемиологический мониторинг и медико-генетические основы формирования здоровья детейучастниковликвидации последствий аварии на Чернобыльской атомной электростанции. В: Педиатрия, Москва, 2008.
16. Снигирева Г. И., Богомазова А. И., Новицкая Н.И., Хазинс Е.Д. Результаты многолетнего цитогенетического наблюдения за участниками ликвидации последствий аварии на Чернобыльской АЭС. В: Медицинская радиология и радиационная безопасность, Москва, 2008, № 4, c. 38-45.
17. Хохряков В.Ф., Токарская З.Б., Кириллова Е.Н., Василенко Е.К., Хохряков В.В. O факторах риска злокачественных опухолей среди работников ПО «Маяк». B: Медицинская радиология и радиационная безопасность, 2010, № 2, c. 13-32.
18. Зотова С.А., Сипягина А.Е., Сухотина Н.К. и др. Здоровье детей и радиация: актуальные проблемы и решения. Под ред. Балевой Л.С., Москва, 2006, с. 137-141.
19. Яблокова А.В., Нестеренко А.Б., Нестеренко В.А. Чернобыль: последствия катастрофы для человека и природы. Санкт-Петербург: Наука, 2007, с. 383.
Prezentat la 14.01.2016
Liuba Coretchi,
sef laborator CNSP, e-mail: [email protected]
tel. 022574706, mob. 069158960
