CC BY
46
Combined Energy Supply System for Meat Processing Plants
Sit M., Sit B.
Institute of Power Engineering of the Academy of Sciences of Moldova Kishinau, Republic of Moldova
Abstract. The purpose of this study is the development of technological schemes of energy production for this industry in terms of energy efficiency. Technical solution that can reduce cost of the final production of meat production plant has been presented. The main idea of the tehnical solution is the use of turboexpander, which must be installed on gas reduction station near meat processing plant in the packet with the „air-water" gas - driven heat pump, which gas cooler serves as gas heating unit for the first stage of turboexpander. The thermal exit of gas engine serves as gas heating unit for the second stage of turboexpander and as heat energy generator for the plant and source of the heat for one of the evaporators of heat pump, as well. The second evaporator of heat pump is connected with the cold consuming equipment of the plant. The electric energy, which is produced by gas engine is consumed by heat pump compressor and electric equipment of the plant. Electric energy, which is produced by turbo expander is transmitted to the electric grid. The proposed technical solution can be used to reduce natural gas consumption on meat processing plants and the cost of production of electricity, heat and cold.
Keywords: gas engine driven heat pump, turbo expander, meat processing plant, energy efficiency, carbon dioxide, refrigerant.
Sistemul combinat de aprovizionare cu energie al intreprinderilor de procesare a carnii
§it M., §it B.
Institutul de Energetica al Academiei de §tiinte a Moldovei Chi§inau, Republica Moldova Rezumat. Este studiata problema de utilizare a pompei de caldura cu actionarea cu gaze in ansamblu cu turbodetentor, instalat la statie de reglare a presiunii gazelor naturale, amplasate in apropieire de fabrica. Scopul lucrarii consta in elaborarea schemei tehnologice eficiente din punct de vedere energoeconomic. Solutii tehnice propuse pot mic§ora consumul de gaze naturale la fabrica de carne, Di pretul energiei electrice. incalzirea gazelor naturale inainte de trepre de turbodetentor se efectueaza prin utilizarea racitoarelor de gaze ale pompei de caldura. O parte de sarcinii frigorifice a fabricii (climatizare a aerului, racirea productiei pina la -3оС) este efectuata datorita utilizarii evaporatoarelor ai pompei de caldura. Schema propusa permite asigurarea alimentarii cu energie electrica a consumatorilor externi §i termen scurt de recuperare a investitiilor, care corespunde limitelelor admisibile.
Cuvinte-cheie: pompa de caldura, turbodetentor, fabrica de procesare a carnii, recuperarea, dioxid de carbon, agent frigorific.
Комбинированная система энергоснабжения для мясопрерабатывющих заводов
Шит М.Л., Шит Б.М.
Институт Энергетики АН Молдовы Кишинев, Республика Молдова Аннотация. Рассматриваются различные случаи использования тепловых насосов на диоксиде углерода в мясоперерабатывающей промышленности. Цель данной работы - разработка технологических схем энергоснабжения этих производств, с точки зрения энергоэффективности. Суть предложенного технического решения состоит в использовании комплекса, состоящего из теплового насоса с газовым приводом компрессора и двухступенчатого турбодетандера, установленного на газорегулирующей стации, расположенной рядом с заводом. Нагрев газа перед ступенями турбодетандера осуществляется газоохладителями теплового насоса. Часть холодильной нагрузки предприятия (кондиционирование воздуха, охлаждение мяса до температур не ниже -3оС) несут испарители теплового насоса. В схему энергоснабжения включены также: аккумуляторы электроэнергии, нагруженные на инвертор, аккумуляторы теплоты и аккумуляторы холода. Нагрев воздуха при его осушке в цехах осуществляется с использованием теплоты дымовых газов газового привода теплового насоса. Предложенная схема энергоснабжения позволяет снизить потребление природного газа для выработки тепла, холода, электроэнергии в комплексах энергоснабжения мясоперерабатывающих предприятий, а также снизить себестоимость вырабатываемой электроэнергии и холода, обеспечить электроснабжение и внешних
потребителей. Предлагаемая схема имеет срок окупаемости инвестиций, допустимый соответствующими нормами.
Ключевые слова: тепловой насос, турбодетандер, рекуперация теплоты, газопоршневая установка, двуокись углерода, холодильный агент.
ТаЬе1и1 1. БеПпки ^ denumiri а уа1оп1ог уапаЬПе
Notiune Denumirea §i unitatea de másurare
Лог Randament intern a treptei turbodetentorului
Лет Randament intern a electrogeneratorului
л, Randament intern a schimbátorului de cáldurá, pentru íncálzirea gazului
к Coeficient de volum al adiabatei
Rg Constanta de gaze, kJ / kg • K
zi Coeficient de compresibilitate a gazului la intrare de prima treaptá a detentorului
Z2 Coeficient de compresibilitate a gazului la intrare de a doua treaptá a detentorului
Gg Debit masic de gaz, kg/s
Pg Densitatea de gaz, kg/m3 , rapotatá la conditii: P = 105 kPa, T = 273K.
T ±lin Temperatura gazului ínainte de prima treaptá de turbodetentor, K
T 2in Temperatura gazului ínainte de a doua treaptá de turbodetentor, K
Pl,n Presiunea gazului ínainte de prima treaptá de turbodetentor, MPa
P2in Presiunea gazului ínainte de a doua treaptá de turbodetentor, MPa
Plaut Presiunea gazului dupá de prima treaptá de turbodetentor, MPa
Plaut Presiunea gazului dupá de doua treaptá de turbodetentor, MPa
Introducere
Eficienta energeticä este un element tot mai determinant pentru competitivitatea întreprinderilor. Mai cu seamä într-un scenariu international complex §i dinamic, în care victoriile se obtin §i prin optimizarea proceselor interne. În plus, atitudinea responsabilä fatä de mediul înconjurator a devenit parte integrantä a unui marketing "inteligent" §i confient de rolul tot mai important pe care îl vor avea politicile ambientale în viitor. Sectorul de productie de carne este angajat într-una sau mai multe dintre urmätoarele activitäti de producere: (1) abataj de animalelor, (2) pregätirea prelucratei carne §i carne sub-produse (3) topire §i rafinare a gräsimei animalelor, oaselor, §i resturilor de carne [1-4].
În instalatiile de prelucrare a cärnii, combustibilii, cum ar fi cärbunele §i gazele naturale sunt folosite pentru asigurarea procesului de mcälzire, în timp ce energia electricä este utilizatä pentru refrigerare §i alimentarea motoarelor. O analizä realizatä în EU a arätat, cä consumul de energie în industria cärnii a crescut între 14% §i 32% în patru täri europene, inclusiv Franta, Germania, Olanda, Marea Britanie. Intreprinderile
industriei de procesare a cärnii din República Moldova consumä in mare parte energie electricä, comparativ cu gaze naturale, pentru producerea cäldurii, uscarea, etc. Cazanele sunt folosite ca sursä de energie termicä. Utilizarea pompei de cäldurä cu motor cu gaze pentru actionarea compresorului ca sursä de cäldurä, de frig §i de energie electricä in comun cu turbodetentoarele, care utilizeazä presiunea excesivä in conductele de gaze, deschide oportunitatea de reducere a costurilor energiei §i concomintent a productiei fabricate. Aceasta §i reprezintä tema analizatä in aceastä lucrare. Utilizarea unui motor cu ardere internä (MAI) conectat la compresorul pompei de cäldurä spore§te eficienta §i scade nivelul emisiilor MAI. Este bine cunoscut faptul, cä gazele inainte de turbodetentor trebuie incälzite, iar temperatura lor la ie§ire nu trebuie sä fie mai micä de 0 °C. Valoarea temperaturii gazelor incälzite depinde de cäderea de presiune pe treapta detentorului. Obiectivul lucrärii constä in elaborarea unui sistem de aprovizionare cu energie a fabricilor de procesare a cärnii cu un consum predominant de energie electricä, comparativ cu sarcina termicä, datoritä utilizärii turbodetentorului §i pompei de
caldurá impreuná cu motorul cu gaze, ce pune in mi§care compresorul, ce va permite mic§orarea sinecostului energiei electrice §i termice comparativ cu sistemele de alimentare traditionale (reteaua electricá §i centrala termicá).
Schema a sistemului de producere a energiei
Sá examinám pompa de cáldurá "(aer, apá) -apá" cu motorul de gaz ca o actionare a compresorului pompei de cáldurá, care este, in randul sáu, o sursá de cáldurá pentru incálzire de gaz, instalatá inainte turbodetentor cu douá trepte (TD), montat pe statia de reducere a presiunii gazului cu scopul producerii energiei electrice.
1 -motor cu gaze, 2 - generator, 3 - pompa de cáldurá cu actionare electricá, 4 - invertor, 5 -acumulatoare.
Fig. 1. Schema-bloc de producere a energie electrice pentru fabrica de procesarea carnii.
TD este o sursá de energie electricá §i de frig pentru fabrica de procesare a cárnii (FPC). Pompa de cáldurá cu compresor este o sursá suplimentará de energie electricá, de frig §i cáldurá pentru FPC (Fig.1).
1 - pompa de cáldurá, 2- motorul cu gaze, 3-acumulatoarele energiei electrice cu invertoarele (vezi fig.4.1.1), 4- acumulatorul de cáldurá, 5- acumulatorul de frig, 6- schimbátorul de cáldurá a primei trepte de turbodetentorului, 7- schimbátorul de cáldurá a douá treaptá de turbodetentorului, 8-prima treaptá a detentorului, 9-a doua treapta a detentorului, 10,11 -generatoare energiei electrice. C-cáldurá (linia albastrá, punctiformá), F- frig (linia verde, punctiformá), G- gaze naturale (linia punctatá), EE- energie electricá (linia continuá de culoare neagrá).
Fig.2. Schema de producere a energiei la fabrica de producere a carnii.
2. Schema pompei de cäldurä
Cáldurá este utilizatá in fabricile de procesare a cárnii pentru incálzirea apei la diferite temperaturi, pentru uscarea aerului in halele fabricii, pentru uscarea productiei, etc. Frigul se utilizeazá pentru climatizare §i rácirera productiei in dependenta de tehnologia utilizatá. In Fig. 3 este prezentatá schema pompei de cáldurá cu douá trepte pentru producerea simultaná a cáldurii §i frigului. Aerul se incálze§te intái in schimbátorul de cáldurá 7, dupá aceea se rácente in evaporatorul 11a.
Sarcina de cáldurá §i sarcina de rácire sunt furnizate, de asemenea, de acumulatorii de cáldurá §i frig (in Fig. 3 nu sunt prezentati). Cantitatea de evaporatoare si rácitoare de gaze este determinatá de numárul de niveluri ale temperaturii de cáldurá §i de frig. In diagramá sunt prezentate douá evaporatoare: unul pentru furnizarea de frig de anumit potential, iar al doilea evaporator este necesar pentru stabilirea punctului de functionare al regimului termic la intrare in compresor in scopul obtinerii COP-ului maximal. Schema din Fig. 3 contine mai multe evaporatoare (poz.11) §i rácitoare de gaze (poz. 3), conectate in paralel, pentru sarcini diferite de incálzire §i de rácire (nu sunt prezentate in figurá).
Literele "a" §i "b" reprezintá sarcina conditionalá a schimbátoarelor de cáldurá care incálzesc gazele inainte de turbodetentoare. Schema propusá este similará cu schema elaboratá de autorii lucrárii [4]. Pompa de cáldurá cu actionare cu gaze §i turbodetentor trebuie sá asigure toate necesetátile fabricii: electricitate, cáldurá §i frig.
Sá examinám problema de esimare a puterii motorului cu gaze pentru conditiile date.
Notám puterea termicá maximalá prin Nh, puterea electricá maximalá pentru actionarea compresorului prin Nmc, puterea electricá maximalá prin Ne, iar puterea electricá a echipamentului electric a instalatiilor de climatizare §i de refrigerare prin Nc §i puterea termicá a actionárii electrice §i iluminare prin Nm.
Nm = Ne ~ Nc •
(1)
Atunci puterea electricá maximalá Ne¡m, produsá de motorul cu gaze (AG):
Nelm = Ne + Nmc •
(2)
1,2 - compressor cu doua trepte, 3 - racitorul de gaze, 4,6,10,10a -supape regíate, 5,7,13 - schimbatoarele de caldura,
9,9a,10,10a- supape regíate pentru dirijarea regimului evaporatorului, 11,11a- evaporatoare (linia albastra (cu includerea "heat load") -producerea caldurii, linia verde (linie de bord §i cu punct) - aer, linia ro§ie (liniapunctata)
- aer e§apat de la motor cu gaz).
Fig.3. Schema pompei de caldura.
Puterea termicä Nt, produsä de motorul cu gaze in cazul producerii unei anumite cantitätii puterii electrice Ne, unde kte - coeficientul de proportionalitate:
QT2 = Gg • Cg • T2in V
Voi \{P2ouJP2in )k - 1| + 1
- 1
(9)
Nt = K • Ne.
(3)
Atunci puterea, consumatä de motorul cu gaze naturale din reteaua de distributie a gazelor (kge -coeficient de proportionalitate):
NG = ke • Ne.
(4)
Puterea electricä, produsä de prima treaptä de turbodetentor [6]:
N= Gg • jzi • Rg • T • Z1
í k-11 íp r\out
1 -
V p1in
\ y
(5)
•Voi •Ve,
Puterea electricä, produsä de prima treaptä a turbodetentorului [6]:
N2 = Gg--
2 g k -1
Rg • T2 • z2 •
1-
k-1 \ P2out k V p2in y
(6)
Voi 'Vem
Puterea electricä produsä de turbodetentor [6]:
Ntd = Nj + N2. (7)
Puterea termicä produsä de primul räcitor de gaze al pompei de cäldurä pentru asigurarea functionärii primului schimbätor de cäldurä, care produce cäldurä pentru incälzirea gazelor naturale inainte de prima treapta a turbodetentorului, poate fi scrisä:
QT, = G • c • T / V
Mi g g 1in Ig
Voi •|(P1out/Pun )k - 1|+ 1
-1
(8)
Puterea termicä produsä de al doilea räcitor de gaze al pompei de cäldurä pentru asigurarea functionärii celui de al doilea schimbätor de cäldurä, care produce cäldurä pentru incälzirea gazelor naturale inainte de douä treapta a turbodetentorului este [6]:
Se poate de demonstrat, cá pentru asigurarea regimului optim de producere a cáldurii ín volumul necesitátilor fabricii §i pentru mentinerea temperaturilor necesare la intrárile turbodetentorului, COP al pompei de cáldurá trebuie sá fie mai mare decat 2,8 (la respectarea urmátoarelor conditii: temperatura gazelor naturale ín reteaua de distributie este de cca 0oC; temperatura gazelor ínainte de flecare treaptá a turbodetentorului constituie 80 oC; presiunea gazelor ín retea 0,6 MPa; presiunea gazelor dupá turbodetentor - 0,1 MPa).
Astfel, pompa de cáldurá produce cáldurá pentru turbodetentor §i frig pentru procesele tehnologice, iar motorul cu gaze produce cáldurá pentru procesele tehnologice §i energie electicá pentru necesitátile fabricii §i pentru vanzare ín exterior.
Determinarea puterii motorului cu gaze pentru actionarea pompei de cáldurá se bazeazá pe urmátoarele ipoteze:
1) energiea termicá extrasá din gazele de ardere §i din sistemul de rácire a motorului trebui sá fie suficient pentru mentinerea regimului de functionare a evaporatorului 11 (Fig. 3), care asigurá COP-ul maximal al pompei de cáldurá;
2) puterea produsá de generatorul electric trebuie sá fie suficientá pentru asigurarea sarcinii electrice a echipamentului tehnologic al fabricii, iluminatului, camerelor frigorifice ín care frigul este produs fárá utilizarea evaporatoarelor pompei de cáldurá ori ma§inilor frigorifice cu absorbtie, care pot obtine energie termicá de la gazele e§apate ori de la alte surse.
Puterea electricá suplimentará poate fi trimisá la o retea de energie electricá. Capacitatea termicá totalá a pompei de cáldurá actionatá cu motorul cu gaze trebuie sá ofere o putere caloricá maximá (íncálzirea gazului ínainte de treptele turbodetentorului, íncálzirea spatiilor fabricii ín timpul iernii, producerea apei calde ín scopuri sanitare, cáldurii pentru uscarea aerului ín halele fabricii, prepararea apei calde pentru dispozitivele tehnologice, etc.).
Energia termicá a pompei de cáldurá actionatá cu gaze trebuie sá asigure toate necesitátile fabricii: íncálzirea gazelor ínainte de treptele turbodetentorului, íncálzirea íncáperilor ín timpul iernii §i ín periodá tranzitorie, producerea apei calde ín scopuri sanitare, pentru uscarea aerului in
hálele fabricii, prepararea apei calde pentru scopuri tehnologice, etc.).
O parte din productia de energie la arderea gazelor în motorul cu gaze este utilizatä la producerea energiei electrice (kl), o altä parte a energiei (k2) este utilizatä la producere energiei
Schema propusä diferä de cele cunoscute, ce utilizeazä centrale termice, ma§ini frigorifice §i energie electricä din retea l§i se caracterizeazä prin: a) un sinecost redus al energiei electrice produse de turbodetentoare (datoritä pompei de cäldurä ce actioneazä ca o sursä de cäldurä pentru incälzirea gazelor naturale la intrarea in turbodetentor §i de frig pentru necesetätile fabricii; b) un COP sporit al pompei de cäldurä (datoritä utilizärii cäldurii motorului cu gaze); c) producerea de energie termicä, energie electricä pe perioada intreagä a anului cu eficientä maximä (datoritä utilizärii acumulatoarelor de cäldurä). Evident, cä domeniul de aplicare al schemei este conditionat de vecinätatea statiei de reducere a presiunii gazelor naturale (luänd in considerare necesitatea unor conducte de refrigerare §i de sarcinä termicä).
Studiu de caz
Analizäm un studiu de caz, prin intermediul cäruia vom clarifica efectul economic prognozat datoritä utilizärii sistemului propus. Context: puterea maximä instalatä de energie electricä la fabrica: 300 kW, capacitatea termica maximä instalatä 60 kW, capacitatea maximalä de räcire instalatä 140 kW. Puterea termicä a pompei de
termice §i a treia parte (k3) - sunt pierderi. Valorile ace§tor coeficienti sunt aproximative §i variazä in functie de tipul motorului §i conditiile de functionare a lui.
kl + k2 + k3 = 1. (10)
cáldurá este alesá reie§and din conditie, cá evaporatoarele a pompei de cáldurá pot suporta capacitatea frigorificá a fabricii §i din conditie cá puterea termicá a pentru acoperiirea puterii termice necesare pentru fuctionarea eficientá, ca minimum, a unei trepte de turbodetentor. Proprietarul fabricii efectueazá investitii in turbodetentor, montat pe punctul de control de gaz, care deservente ca o fabricá §i infrastructura adiacentá la fabrica. Se presupune cá punctul de control de gaz situat la o distanta potrivitá de mare de fabricá. Atunci, presupunand cá COP = 4, vom determina puterea termicá a rácitorului de gaze, care apartine unei trepte a turbodetentorului §i care este calculatá prin formula (8). Presupunand cá presiunea initialá inainte de turbodetentor este egalá cu pin = 0,6MPa §i presiunea finalá dupá turbodetentor
este egalá cu pex = 0, IMPa, temperatura medie a
gazelor inainte de turbodetentor este egalá cu 0o C, temperatura gazului dupá turbodetentor este egalá cu 0o C, debitul gazelor peste turbodetentor este selectat cu conditia ca energia electricá generatá de turbodetentor cu randamentul egal de 0,9 §i eficienta generatorului este egalá cu r¡em = 0,95,
Tabelul 2. Programarea încârcarii echipamentului electric si termic
Nr d/o Situatia Modul de rezolvare
1 Valoarea cantitátii de cáldurá sau de frig consumatá de fabricá este mai mare, decat cea produsá de complexul energetic „pompa de cáldurá - turbodetentor" Utilizarea acumulatotului de cäldurä, §i energiei electrice pentru: a) producerea cäldurii (instalatiile electrotermice, etc.), ' b) functionarea ma§inilor frigorifice, c) pentru acumulatorul de frig.
2 Valoarea cantitátii de cáldurá sau de frig consumatá de fabricá este mai mica, decat cea produsá de complexul energetic „pompa de cáldurá - turbodetentor" Incärcarea acumulatoarelor de cäldurä sau de frig, mic§orarea debitului gazelor naturale, mic§orarea cantitätii energiei termice pentru vänzare.
3 Valoarea puterii energiei electrice consumate este mai mare decat cea produsá de complexul energetic Utilizarea energiei electrice de la acumulatoare sau de la reteaua electricä externä.
4 Valoarea puterii energiei electrice consumate este mai mica decat cea produsá de complexul energetic. Incärcarea acumulatoarelor electrice sau vänzarea de energie electricä retelei electrice.
5 Situatii combinate 1-4. Rezolvarea prin combinarea diferitor moduri adecvate situatiei.
v-a fi in 2.55 ori mai mica decat capacitatea térmica a rácitorului de gaze curandamentul egal cu
0.9. Puterea electricá generatorului motorului cu gaze este alesá din conditie de acoperire a puterii actionárii compresorului §i capacitatii maximale a fabricii calculatá cu formula (2).
Puterea termica a motorului cu gaze este egalá cu suma de energie consumatá pentru incálzirea gazului inainte de treaptá de turbodetentor, pentru evaporatorul pompei de cáldurá, pentru sarcina termicá a fabricii. Tariful pentru gazele naturale se presupune a fi 0.6 dolari / m3, tariful pentru energia electricá: 0,14 $ / kWh. Costul de 1 kW de putere de energie electricá al motorului cu gaze - 1200 dolari (inclusiv transportul de energie termicá de la fabrica spre statie de reglare presiunii de gaze (SRPG), costul de 1 kW de puterii termice a pompei de cáldurá - 400 dolari (inclusiv costul de transport de la fabrica spre statie de reglare presiunii de gaze (SRPG), costul de 1 kW de turbodetentoarelor (cu excluderea costului schimbátoarelor de cáldurá) -300 dolari. Perioadá de functionare a complexului energetic - 250 de zile pe an in douá schimburi per zi. Pierderea de cáldurá §i de frig in timpul transportului nu depá§e§te 5%. Proiectarea, montarea si punerea in exploatare motorului cu gaze constituie aproximativ 45% din costul instalatiei. Costul unui litru de ulei pentru motorul de gaze 1,8$. Complexul este deservit de trei persoane cu salariul mediu lunar cca 300 dolari pe luná.
Prin calcul se poate demonstra cá o perioadá de recuperare a investitiilor simplá a complexului energetic constituie 5,7 ani.
Concluzii
1. Sistemul de alimentare cu energie (caldurá, frig, electricitate) pentru fabrica de procesare a cárnii, compus din pompa de cáldurá actionatá de motorul cu gaze, §i turbodetentor, instalat in statia de reducere a presiunii gazelor, poate asigura productia independentá de cáldurá, de frig §i de energie electricá.
2. Schema propusa difera de cunoscutele scheme §i se caracterizeaza prin: a) cost redus al energiei electrice produse de turbodetentoare (datorita pompei de caldura ca sursa de caldura pentru incalzirea gazelor naturale inainte de turbodetentor §i sursa de frig, produs pentru necesitatile proceselor tehnologice); b) COP sporit al pompei de caldura (datorita utilizarii caldurii motorului cu gaze); c) producerea de energie termica, energie electrica §i de frig pentru intreaga perioada a anului cu eficienta maxima ca urmare a utilizarii acumulatoarelor de caldura, de frig §i de energie electrica.
Bibliografie (References)
[1] Eco-Efficiency Manual for Meat Processing, Meat and Livestock Australia Ltd, 2002 http://www.enve.metu.edu.tr/people/gndemirer/links/ temizuretim/doc/Eco-
Efficiency%20Manual%20for%20Meat%20Processi ng.pdf (accessed 26.03.2015).
[2] Review of Energy Use in Specific Meat and Fish Processing Plants. March 2005. EECA, 2005, http://www.fpeac.org/seafood/EnergyUseinMeatand FishProcessing.pdf (accessed 26.03.2015).
[3] Sustainable Practices in Irish Beef Processing. http://www.envirocentre.ie/includes/documents/Sust ainable%20Practices%20Beef%20Report%20Full%2 0Report.pdf (accessed 26.03.2015).
[4] Fritzson A, Berntsson T. Energy efficiency in the slaughter and meat processing industry-opportunities for improvements in future energy markets. Journal of Food Engineering 77 (2006) pp.792-802.
[5] Energy Savings in Meat Processing. http://www.fpeac.org/meat/EnergySavingsinMeatPro cessing.pdf (accessed 26.03.2015).
[6] Baidakova Iu.Iu. [Analysis of the thermodynamic efficiency of the fuel-free installation of power generation on the basis of a two-stage expandergenerator set and heat pump systems]. Issledovanie effektivnosti shem bestoplivnih ustanovok generatsii electroenergii na osnove detander-generatornih agregatov I teplovih nasosov. Avtoreferat dissertatsii na soiskanie uchenoi stepeni kandidata tehniceskih nauk. [Thesis abstract on the award of the degree of Candidate of Technical Sciences], Moscow, 2013, p.19.
Despre autori
§it Mihail - doctor in tehnicá, cercetátor coordonator, din IE A§M. Domenii de interes ¡jtiintific: surse regenerabile de energie, pompe de caldura, conducerea automatá proceselor tehnologice. E-mail: mihail [email protected]
§it Boris - inginer-programator IE A§M. Domenii de interes §tiintific: programarea in energeticá, industrie. E-mail:
