CC BY
50
MOLDOVA VIZAVI DE EXPERIENTA POLONIEI IN UTILIZAREA SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE
M.Tir§u
Institutul de energetica al A§M, str. Academiei 5, MD2028, Moldova e-mail: [email protected]
Rezumat. in lucrarea data sunt prezentate rezultatele delegatiei in Polonia a §ef laborator M.Tir§u privind experienta de utilizare a surselor regenerabile de energie (SRE) in voievodatul Pomerania, precum §i recomandari utile pentru Republica Moldova in vederea utilizarii experientei Poloniei in acest domeniu.
Cuvinte cheie: surse regenerabile de energie.
ОПЫТ ПОЛЬШИ, КАК ПРИМЕР ДЛЯ МОЛДОВЫ В ОБЛАСТИ ИСПОЛЬЗОВАНИЯ ВОЗОБНОВЛЯЕМЫХ ИСТОЧНИКОВ ЭНЕРГИИ M.C. Тыршу, Институт Энергетики АНМ
Аннотация. В данной работе представлены результаты командировки в Польшу зав. лабораторией М.Тыршу относительно опыта использования возобновляемых источников энергии в воеводстве Поморск, а также полезные рекомендации для Республики Молдова при использовании опыта Польши в этой области.
Ключевые слова: возобновляемые источники энергии.
POLISH EXPERIENCE IN THE FIELD OF RENEWABLE ENERGY SOURCES USE AS THE EXEMPLE FOR REPUBLIC OF MOLDOVA
M. Tirshu, Institute of Power Engineering of the ASM Abstract. In the given paper results of business trip to Poland of laboratory chief M.Tirsu are presented concerning experience of use of renewed energy sources in distinct Pomorsk, and also useful recommendations for Republic Moldova at use of experience of Poland in this field.
Key words: renewable energy sources.
1. Introducere
in prezent pentru toate tarile o problema importanta o constituie asigurarea securitatii energetice. in deosebi, aceasta problema este stringenta pentru tarile, care sunt practic totalmente dependente de importul surselor primare de energie. Printre aceste tari se afla §i Moldova, care importa peste 90% din consumul de energie. Una din caile de majorare a securitatii energetice este diversificarea surselor de energie utilizate in balanta energetica a tarii. Pe de alta parte este necesar de redus §i impactul asupra mediului inconjurator, care il are utilizarea surselor energetice traditionale.
in acest context Uniunea europeana a adoptat Noua politica energetica a UE, care prevede armonizarea de dezvoltare durabila a comunitatii in baza a§a numitului pachet de 3 x 20:
Eficienta energetica:
- o cre§tere de 20% pana in 2020 Cre§terea gradului de utilizare a SRE:
- 20% ponderea SRE in balanta energetica la finele anului 2020
- 15% in unele regiuni
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera (fata de 1990):
- cu 20% in 2020.
Moldova pentru a se alinia la aceste 3 prevederi trebuie sa depuna o munca enorma. Numai la prima prevedere - eficienta energetica - actualmente Moldova are un coeficient de 2.6 ori mai mic [1] decat Uniunea Europeana. in ce prive§te majorare cotei de utilizare a surselor regenerabile de energie in balanta energetica a tarii, a fost adoptata strategia energetica pana in 2020 [2], care prevede majorarea acesteia pana la (15-20)%. in prezent
acest coeficient constituie putin peste 3%. Pentru accelerarea procesului de utilizare a surselor regenerabile de energie s-au elaborat proiectele Strategiei de valorificare a SRE, Legii cu privire la energia regenerabila Aprobata de catre Parlament prin Hotararea nr. 164-XVI din 13 iulie 2007, Programului national de valorificare a SRE pana їп a. 2010. In ultimi doisprezece ani, au fost adoptate trei Strategii energetice ale Republicii Moldova, msa, rezultatele au fost mai mult decat deplorabile, їп conditiile їп care primele doua strategii nu au avut acoperire financiara. In cea dea treia se mentioneaza, ca un factor esential pentru implementarea prezentei Strategii їі constituie componenta financiara, adica necesitatile de investitii capitale, care au fost estimate la 2-3 mlrd. euro sau cate circa 150-220 mil. euro pe an. Este clar, ca fara alocarea unor fonduri externe, realizarea Strategiei Energetice pana їп anul 2020 este sortita e§ecului.
Pe teritoriul Republicii Moldova sunt disponibile surse regenerabile de energie: biomasa, energie hidraulica, energie solara §i eoliana, sursele cu potential termic redus, inclusiv energie geotermica. Potentialul acestor surse regenerabile se evalueaza la 4,0-106 t.c.c . Utilizarea acestui potential va contribui la mic§orarea importului de resurse energetice §i deci la majorarea securitatii energetice a tarii. Pe de alta parte procesul de valorificare a surselor regenerabile de energie se afla la faza initiala de demarare. Cea mai mare pondere їп bilantul energetic o are energia hidraulica §i biomasa. Energia solara §i eoliana este explorata insuficient, ca §i cea a surselor cu potential termic redus.
Insa cu toate acestea, accelerarea procesului de utilizare a SRE tine de alinierea legislatiei Republicii Moldova їп acest domeniu la cea a Comunitatii Europene, precum §i necesitatea de utilizare a practicilor altor tari.
In acest sens o grupa de speciali§ti din Moldova a vizitat recent Polonia (voievodatul Pomerania) unde pe parcursul a doua saptamani a studiat “Utilizarea surselor regenerabile de energie” їп aceasta zona, precum §i a vizitat un §ir de obiecte §i instalatii care produc sau consuma energie “verde”. In baza acestor cuno§tinte obtinute їп lucrare se face o analiza comparativa a situatiei їп domeniul SRE їп Polonia §i Moldova, precum §i se pune їп evidenta unele cai posibile de accelerare a dezvoltarii SRE їп Moldova.
2. Situatia generala in energetica
Polonia ca §i Moldova este o tara agrara. In jur de 60% din terenuri au destinatie agricola, din care 96,1% - terenuri private. Atat dupa suprafata, cat §i populatie aceste tari difera aproximativ de 10 ori, prima avand o suprafata de 322,6 km2 §i o populatie de 38,1 mln., iar Moldova are o suprafata de 33,843 km2 §i o populatie de 3,95 mln. Insa, spre deosebire de Moldova, Polonia are mari zacaminte de carbune §i este foarte bogata їп paduri. In plus, mai ales partea de nord are o clima foarte prielnica pentru cre§terea vegetatiei. Preponderent Polonia utilizeaza їп balanta sa energetica carbunele. In prezent 90% din energia produsa їп Polonia este bazata pe carbune, care aduce daune enorme mediului mconjurator. Dar odata cu aderarea la Comunitatea Europeana este obligata sa accepte standardele impuse de aceasta. Aceasta presupune reducerea emisiei de CO2, majorarea eficientei energetice, majorarea cotei de energie „curata”.
Actualmente consumul intern brut de resurse energetice a Republicii Moldova constituie їп jur de 3400-103 t.c.c., dintre care numai cca 125-103 t.c.c. prezinta resurse proprii. De origine regenerabila sunt: 10-103 t.c.c. produse la centrala hidroelectrica Coste§ti sub forma de energie electrica §i 101-103 t.c.c. - sub forma de lemne pentru foc §i de§euri lemnoase agricole. Structura resurselor energetice din balanta energetica a Republicii Moldova este prezentata pe fig. 1.
■ Benzina auto I Energie electrica
Fig.1. Structura resurselor energetice din balanta energetica a Republicii Moldova Incepand cu anul 2000, utilizarea pacurii §i carbunelui a scazut dramatic, astfel ca їп prezent gazele naturale sunt cele care domina їп balanta energetica. In aceste conditii, їп caz de criza energetica, rezervele energetice sunt suficiente pentru maxim 15 zile. §i odata ce gazele naturale sunt importate de la un singur furnizor, care de fapt detine monopol, securitatea energetica a tarii este foarte sensibila. In ce prive§te consumul de energie electrica acesta constituie їп jur de 4,0 mlrd. kWh, dintre care aproximativ 2,7 mlrd. kWh sunt importati.
Daca e sa ne referim la Polonia, atunci consumul de energie electrica la cap de locuitor este de 4 ori mai mare ca in Republica Moldova (vezi fig.2).
Fig.2. Consumul de energie electrica Їп cele 16 voievodate din Polonia
Faptul, ca consumul de energie electrica la cap de locuitor este de 4 ori mai mare vorbe§te despre industria dezvoltata din aceasta tara.
Pe de alta parte, conditiile climaterice §i posibilitatile economice ale Moldovei permit de a utiliza pe scara mai larga energia solara, biomasa sub diferite forme §i de§euri organice, energia eoliana §i hidraulica, al caror potential disponibil este prezentat in tab.1. Volumul disponibil total al principalelor tipuri de SRE se estimeaza la 4 000-103 t.c.c.), ceea ce depa§e§te de circa 1,2 ori consumul total intern brut de resurse energetice fosile.
Tabelul 1. Potentialul tehnic disponibil al principalelor tipuri de SRE
Tip de SRE Potentialul tehnic
PJ t.c.c. x 103
Sola ra 50,4 1700
a n aE ol 29,4 1000
Bio masa De§euri agricole 7,5 800
Lemne de foc 4,3
De§euri de la procesarea lemnului, tescovina 4,7
Biogaz 2,9
Biocombustibil 2,1
Hidro 12, 1 500
Total potential SRE 11 3,4 4000
Potentialul tehnic al acestor resurse a fost estimat la eventuala folosir e a 0,1% din
teritoriul tarii pentru instalarea colectoarelor solare §i modulelor fotovoltaice (PV), 0,03% din suprafata teritoriului tarii, amplasat pe coline §i vai deschise - pentru instalarea agregatelor eoliene la inaltimi de 50-70 m deasupra solului, 25% - din cantitatea anuala de 2,5 mln. tone de de§euri agricole, precum §i a energiei cinetice a raurilor Nistru, Prut §i Raut prin instalarea micro-CHE de flux fara baraje, mini-CHE in derivatie §i a energiei potentiale a scurgerilor din lacurile de acumulare [3,4].
3. Caile de solutionare a problemei energetice in Pomerania (Polonia)
Din cauza starii deplorabile a energeticii bazate pe carbune, pentru Polonia UE a stabilit cota de 15% a utilizarii SRE catre anul 2020. Actualmente cota utilizarii SRE constituie 7%. In vederea atingerii cotei de 15% Guvernul polonez va investi in energia verde in timpul apropiat 5 mlrd. zloti ($1,6 mlrd). Fondul polonez de protectie a mediului inconjurator va acorda 1,5 mlrd. zloti, inca 1 mlrd. conducerile regionale §i mai mult de 2,5 mlrd vor veni din fondurile Comunitatii Europene (CE).
Aceste mijloace vor fi indreptate la constructia statiilor hidro §i eoliene, tehnologiilor de obtinere a energiei din sursele geotermale §i arderea produselor de biomasa. Astfel, Polonia planifica in anii 2009-2012 sa sustina constructia statiilor electrice cu o putere instalata de 800MW. Actualmente se afla spre analiza 29 de cereri privind obtinerea de subsidii in suma de 1 mlrd. zloti pentru construirea statiilor cu puterea instalata de 2005 MW.
Conform statisticii oficiale, 43% din statiile electrice sunt construite cu peste 30 ani in urma, §i inca 37% - intre anii 1979 §i 1989. In urmatorii 10 ani Polonia planifica reinnoirea a 50% din puterile instalate a statiilor existente §i pana in 2023 sa construiasca doua noi statii atomice, care vor reduce dependenta de carbune cu 10-15%.
Totodata, Polonia detine un vast potential de producere a energiei din SRE, care vor contribui la reducerea dependentei de carbune. Pe 80% din suprafata tarii se afla paduri cu biomasa bogata, culturi agrare neprelucrate §i ape geotermale, fapt care §i determina cota de 65% a biomasei in SRE.
Actualmente voievodatul Pomerania consuma aproximativ 46000GWh energie, dintre care 15% o constituie cea electrica. Energia electrica produsa in aceasta regiune este de 3 ori mai mica decat cea consumata. Cota energiei electrice produse din SRE este putin peste 8%
(vezi fig.3).
2005 2006 2007 2008
■ Eoliana PCHE □ Biomasa si bioeaz
Fig.3. Producerea de energie electrica in voievodatul Pomerania din SRE (GWh)
Din fig.4 observam, ca cel mai mult in ultimii ani s-a pus accentul pe energetica eoliana aceasta crescand mai bine de 72 de ori in anul 2008 fata de 2005. Ce a determinat cre§terea atat de rapida a numarului de parcuri (ferme) eoliene? In primul rand producatorii de energie „verde” au dreptul de a livra energia electrica produsa in reteaua comuna §i detinatorii retelelor sunt obligati sa o procure. In al doilea rand, producatorii de energie „verde” primesc certificate „verzi” in baza carora statul le achita un supliment la energia electrica livrata. In aceste conditii producerea energiei electrice in baza statiilor eoliene devine profitabila. De asemenea, aceasta afacere este profitabila §i pentru proprietarii terenurilor unde sunt instalate aceste instalatii. De exemplu, fiind in Polonia am vizitat in gospodaria Jagni^tkowo o ferma eoliana cu 48 de instalatii a cate 2MW putere instalata fiecare. Aceste instalatii au o inaltime a turnului de 120m, lungimea palei de 40m, diametrul turnului de suport in parte a de jos este de 4m, greutatea turbinei eoliene este 5000 kg, puterea instalata este de 2MW, costul instalatiei este de 4 mln.euro. Aceste instalatii sunt montate de investitori straini, §i de obicei o astfel de instalatie se rascumpara in decurs de 3,5-4 ani. Proprietarul terenului prime§te o plata de arenda de 2500 zloti (aproximativ 1000USD) pe an pentru fiecare instalatie.
In prezent in Polonia sunt instalate instalatii eoliene cu o capacitate de peste 221MW §i in constructie se afla instalatii cu o capacitate de 235MW. Conform analizei Guvernului polonez in anul 2010 energia eoliana trebuie sa produca 2,3% din consumul national de energie.
Pentru a se conforma directivelor comunitatii europene privind majorarea cotei SRE in balanta energetica, majorarea eficientei energetice §i reducerea emisiilor daunatoare mediului inconjurator, guvernul polonez a stabilit urmatoarele activitati:
1. Realizarea programului de modernizare termica in mai multe etape in sectorul constructiilor locative care prevede:
- reducerea consumului de energie termica pentru incalzirea unui 1m2 de suprafata in sectorul cladirilor cu multe apartamente de la 170-200 [kWh/m2 an] pana la 100 [kWh/m2 an];
- reducerea consumului de energie termica pentru incalzirea unui 1m2 de suprafata in sectorul locuintelor individuale de la 250-200 [kWh/m2 an] pana la 110 [kWh/m2 an] in ora§e §i 300-230 [kWh/m2 an] pana la 140 [kWh/m2 an] in localitati rurale;
- reducerea consumului de energie termica in sectorul serviciilor comunale §i comerciale in comparatie cu anul 2005 cu 28-30% pana in anul 2025;
- reducerea consumului de energie termica in sectorul industrial in comparatie cu anul 2005 cu nu mai putin de 20-25% pana in anul 2025.
2. Majorarea cotei SRE in balanta energetica a Poloniei care prevede:
- majorarea cotei SRE in balanta energetica pana in anii 2010-2025 cu 8% pana in 2010 (actualmente aceasta cota este de 7%), 11% pana in 2013 §i 19% pana in 2025;
- reducerea emisiilor nocive de catre instalatiile energetice in urmatoarele proportii:
> CO2 35% pana in 2013, 53-55% pana in 2025;
> SO2 52% -//- 68-70% -//-
> NOx 38% -//- 52-54% -//-
Componenta cu cea mai mare cota de utilizare (65%) in SRE o constituie biomasa, dintre care cele mai raspandite culturi energetice sunt: „salcia energetica”, Miskantus, paiele §i rapita. Structura consumului de SRE este prezentata mai jos: biomasa 65%, energia hidro (27%), geotermala (4%), eoliana (3%) solara (1%).
In prezent terenurile cultivate cu rapita §i salcie energetica sunt in cre§tere permanenta. Pe fig.4 este prezentata dinamica de cultivare a terenurilor cu rapita.
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Fig.4. Suprafata de terenuri cultivate in Polonia cu rapita (mii ha)
Aceasta cre§tere se explica prin platile care sunt acordate atat de CE cat §i Guvernul polonez la infiintarea terenurilor cu astfel de culturi §i la cantitatea de material energetic recoltat. In Polonia actualmente exista 5 tipuri de plati energetice pentru anul 2009: JPO, UPO, CH, OM §i RE. Cea care tine de culturile energetice este RE, care se plate§te in cazul cre§terii culturilor energetice §i daca aceste culturi energetice sunt utilizate la obtinerea:
- biocombustibil (bioetanol, biodisel, biogaz, biometanol, biocombustibil sintetic, biohidrogen, ulei vegetal pur);
- energie electrica §i termica produsa din biomasa.
Sumele alocate la infiintarea terenului de culturi energetice din surse ale CE sunt de 50%, iar pentru materialul energetic recoltat ajunge 45 euro/ha de exemplu pentru salcia energetica. In astfel de conditii devine destul de rentabil afacerea cu cre§terea culturilor energetice. Datorita acestor masuri terenurile cultivate sub aceste culturi a inceput sa creasca evident. In continuare vom da cateva exemple de culturi energetice raspandite in Polonia.
Culturi energetice
Salcia energetica este o plantatie, care poate fi 31
recoltata anual, odata la doi ani sau la trei ani. Statisticile arata, ca cel mai convenabil este recoltarea odata la trei ani. Insa aceasta problema tine de tehnica necesara pentru recoltare. Multi practica strangerea anuala, deoarece este posibila recoltarea acesteia cu tehnica relativ simpla (acela§i instrument cu disc lateral pentru cosit iarba poate fi utilizat). Recoltarea poate fi efectuata in una sau doua etape. Daca se face recoltarea intr-o etapa, atunci aceasta presupune taierea salciei in luna decembrie, cand perioada de vegetatie s-a terminat §i maruntirea acesteia in surcele pentru utilizare directa. In acest caz um iditatea acestor surcele este de aproximativ 50% §i desigur valoarea energetica este mai redusa. Recoltarea in doua etape presupune taierea salciei dupa finalizarea perioadei de vegetatie (decembrie) §i lasarea acesteia pe camp pentru a se usca in conditii naturale. Apoi la inceput de primavara, cand
umiditatea acesteia constituie mai putin de 20% se marunte§te in surcele §i se utilizeaza.
Aceasta practic dubleaza valoarea energetica a salciei.
Plantatia de salcie traie§te 25-30 ani. Recolta de 40-60t/ha asigura un venit considerabil cultivatorilor, de aproximativ 1400 de euro/ha, chiar §i fara subventionare anuala. Deocamdata, in Polonia dezvoltarea culturilor a fost lenta, din cauza costurilor de infiintare a plantatiei, care ajung la 2000 de euro/ha. Insa, un avantaj il constituie faptul, ca UE subventioneaza jumatate din costurile de plantare a „salciei energetice”.
In Polonia exista mai multe soiuri de salcie, care sunt testate din punct de vedere a rezistentei la diferite boli, conditii climaterice dure, cre§tere
rapida, etc. Apoi cele mai bune sunt selectate §i cultivate, printre care §i
Regida (Viniminalis xS), Turbo 1056, 1057, Sprint, Start etc. Aceste specii de plante cresc pana la 7 metri Tnaltime. In principiu, aceasta specie a fost experimentata pentru a servi ca sursa energetica sub forma diferita de combustibil (tocatura - pentru termocentrale, brichete, peleti). Puterea calorica ridicata (4.900kcal/ha) o face comparabila cu alte surse de combustibil ca gaze naturale, carbune, ulei.
Prin cultivarea salciei pe suprafete mai mari (1.000-1.500 ha/zona) se justifica realizarea unor investitii ca fabrici de peletizare - care vor asigura sursa energetica pentru localitati, atat in centrale termice de zona, cat si in case particulare.
Pe langa utilizarea in scopuri energetice, salcia energetica se utilizeaza cu succes §i in urmatoarele domenii:
• Ca sursa de celuloza
• La fixarea versantilor abrupti §i la prevenirea alunecarilor de teren
• La fabricarea aspirinei (in Germania)
In primul an de viata productia este nesemnificativa, de cca. 10t/ha (in aceasta perioada se dezvolta radacina), iar in anii urmatori productia anuala este de 40-45 t/ha.
Conditiile de subventionare sunt foarte clar conturate pentru tarile UE, §i se aplica ca o metoda standard.
Producatorii trebuie sa faca dovada proprietatii terenului agricol sau unei arendari de lunga durata
Producatorii trebuie sa faca dovada ca au folosit buta§i de soiuri mregistrate §i din pepiniere autorizate
Producatorii trebuie sa faca dovada unui contract de achizitie cu un utilizator - care produce energie direct din biomasa, sau produce produse care servesc acestui scop (brichete,
peleti)
Contractantul (achizitorul) trebuie sa faca dovada ca dispune de mijloace prin care transforma biomasa m energie (centrala termica zonal, termocentrala) sau m produse care servesc acestui scop (linii de brichetare, sau linii de peletizare)
Achizitorul plate§te o cautiune pentru fiecare hectar de plantatie pentru care a facut contract de achizitie (cuantumul difera mtre tari, fiind valori cuprinse mtre 15-40 Eur/ha) cautiune pe care o poate recupera m momentul preluarii recoltei contractate.
Prin aceste cinci masuri se garanteaza ca solicitantul (producatorul) are terenul pentru care solicita subventie, ca a utilizat buta§i de soi garantat, ca producatorul are desfacere destinata in scopul productiei de energie, §i la urma se garanteaza ca achizitorul are capacitatea tehnica de a transforma o biomasa intr-o sursa de energie, dar §i faptul ca cantitatile contractate o preia (pentru eliberarea cautiunii).
Alta cultura energetica o constituie Miskantusul, care este o plantatie de 20 ani. Aceasta cultura se planteaza cate 10000 bucati la 1ha. Pretul aproximativ de infiintare a 1ha plantatie constituie 3-4 mii zloti (aproximativ 1000 euro). Pretul unui buta§ de Miskantus este 1,00-1,20 zloti. Costul serviciilor de plantare a 1ha este 1000 zloti/ha. In primul an de plantatie Miskantusul poate da roada de 4t/ha, in anul doi - lOt/ha iar Tncepand cu anul 3 pana la 20t/ha. Aceasta planta are proprietati energetice foarte ridicate. 1,5 tone de miskantus poate inlocui 1 tona de carbune, iar 1ha de miskantus - 15 tone de carbune. Dupa finisarea perioadei de vegetatie acesta se lasa pana atinge umiditatea de 15-25% in conditii naturale, apoi se recolteaza. Se face baloti §i se transporta la centralele termice pentru utilizare ulterioara sau statii de peletizare.
Odata cu dezvoltarea domeniului cre§terii culturilor energetice in Polonia au inceput sa
se dezvolte §i fabricile de fabricare a peletilor. Acestea fabrica peleti din paie, iarba, miskantus, surcele etc. Cerinta pentru acest produs este in cre§tere permanenta. Aceasta se datoreaza in primul rand faptului, ca este compact, are o umiditate mica, §i o calorie energetica destul de inalta. Caloria energetica depinde in primul rand de materialul din care este fabricat. Ca exemplu, cel fabricat 100% din lemn are urmatorii parametri: Valoarea calorifica - max. 19400 MJ/kg; umiditatea - 6,98%; cenu§a - 0,3%; continutul de sulf - 0,02%; diametru - 6-8mm; lungimea max. 3cm.
Alta directie de stimulare de catre CE §i Guvernul Polonez este sporirea eficientei energetice (conservarea energiei) a instalatiilor §i reducerea consumului de energie. In aceasta directie se aplica un §ir de masuri cum ar fi:
- la modernizarea gospodariilor se subventioneaza de catre stat 40% din cota investitiilor §i 50% pentru persoane mai tinere de 40 ani. Suma maxima este de 300 mii zloti (aproximativ 100 mii euro). Costul minim al investitiilor trebuie sa fie de 20 mii zloti.
Accentul se pune pe conservarea energiei in Polonia, deoarece producerea 1kW de energie electrica necesita arderea a 0,42kg carbune sau 1,22 kg de carbune brun (lignit). Evitarea producerii 1kW de energie electrica conduce la evitarea emisiilor de dioxid de carbon (1kg), dioxid de sulf (9,1g), oxizi de azot (2,3g), praf volatil (1,5g). De aici §i reiese, ca conservarea energiei conduce la protectia mediului inconjurator.
Din aceste considerente §i nu numai, in Polonia are loc procesul de renovare a caselor de locuit dupa standardele europene. Este in vigoare a§a numitul PLAN NATIONAL A ACTIUNILOR DE EFICIENTIZARE. Accentul se pune in principal pe modernizarea termica a cladirilor. §i aceasta este corect, deoarece 75% din cladiri sunt construite pana la 1988 dupa cum se vede din tabelul 2.
Tabelul 2. Perioada de constructie a cladirilor din voievodatul Pomerania
Voiev
odatul
Pomerania
Nu
marul de cladiri
227
035
Anul de constructie
P
ana la 1918
2
6 204
1
1,5%
918 -1944
5 760
2
0,1%
944 -1970
3 171
9,0%
971 -1978
2
1 271
9
,3%
979 -1988
3
2 980
4,5%
988 -2002
4
1 208
1
8,1%
upa
2002
1
6 440
7
,2%
75%
25%
1
1
1
1
1
D
4
4
1
1
Din tabelul 3 este evident cum a variat necesarul de caldura pentru aceste cladiri in functie de anul de constructie.
Tabelul 3. Variatia necesarului de caldura a cladirilor din voivodul Pomerania in functie de anul constructiei
Anul de constructie 9 Cererea de caldura kWh/m2an
Pana la 1966 240 - 350
1967 - 1985 240 - 280
1985 - 1992 160 - 200
1993 - 1997 120 - 160
De la 1998 90 - 120
Deci, este evident descre§terea continua a consumului necesar pentru incalzire. Avantajele ce se obtin din efectuarea modernizarii termice se vad bine din fig.5 §i tabelul 4 de mai jos.
^■J - Casa cu izolatie rea 180kW/m2.an (0,648 GJ/m2.an) 10001
- Casa bine izolata 100kW/m2.an (0,36 GJ/m2.an)
8000 6000 4000 2000 0
GPL pacura Gaz Pelete „carbune
natural Tn saci ecologic" rn
3 saci
Fig.5. Costul incalzirii unui m.p. de suprafata pentru o cladire pana la renovare §i dupa in functie de diferiti combustibili.
Tabelul 4. Caracteristicile diferitor combustibili
Tipul combustibilului Unitatea de masurare GPL Pacura Gaz natural Pelete in saci „carbune ecologic” in saci
Pretul combustibilului (zl/t; zl/m3) 4238 3174 1,43 675 800
Valoarea energetica (GJ/t; MJ/m3) 46 42 35 18 26
Eficienta cuptorului (%) 90 88 90 85 82
Pretul caldurii (zl/GJ) 102,4 0 85,89 45,40 44,12 37,50
Pretul anual al incalzirii (casa rau izolata) (zl) 9953 8348 4412 4288 3645
Pretul anual al incalzirii (casa bine izolata) (zl) 5524 4633 2449 2380 2023
Totodata, in scopul stimularii modernizarii termice a cladirilor in Polonia este prevazuta plata in valoarea de 25% in calitate de premiu din energia economisita.
O atentie sporita in Polonia se atrage depozitarii de§eurilor organice, care in corespundere cu normele CE pot fi depozitate intr-un singur mod: emisia de metan sa fie controlata. Gazul din gunoi§te trebuie ars in faclie sau instalatie energetica, iar resturile animaliere sa fie fermentate. Datele statistice arata, ca 20% din de§eurile comunale ale gminilor pot fi prelucrate, iar pentru ora§ele mari, de exemplu Var§ovia, acest procent este de 32%. Toate aceste masuri sunt destinate reducerii emisiilor nocive in mediul inconjurator.
4. Masuri §i programe aplicate in Polonia
In Polonia exista o serie de masuri §i politici destinate stimularii producatorilor de energie regenerabila, precum §i realizarii prevederilor Comunitatii Europene. Printre acestea putem mentiona:
Subventionari la exportulproductiei agricole din mijloacele CE:
- cota totala este 247,0 mln zloti.
Ajutorul statului:
- reducerea ratei dobanzii la creditele investitionale;
- reducerea ratei dobanzii la creditele de cumparare a mijloacelor circulante;
- cre§terea ratei productiei animaliere biologic pure;
- protectia plantelor;
- agricultura ecologica.
Programul SAPARD:
• Cota subventiilor 4,8 mld PLN
Bugetul programului PROW 2007 - 2013 in Polonia:
• Total 17.235.317.541 euro
inclusiv
• EFROW 13.230.038.156 euro
• Bugetul Poloniei 4.005.279.385 euro
Programul National pentru imbunatatirea eficientei energetice (NEAP):
Scopurile nationale:
- 2016 - 9% de energie economisita pe parcursul a 9 ani (53 452 GWh);
- 2010 - 2% scopul mediu.
Instrumente de realizare:
- Sistemul „certificatelor albe”;
- Companii §i programe de informare, promotie §i instruire;
Programul multianual de promovare a biocombustibilului
Suportul pentru producerea biocomponentelor:
- scutirea completa de la impozitul de acciz a biocomponentelor;
- reducerea sarcinii in accizul biocombustibilului la nivelul cotei biocomponentelor;
- facilitate pe impozit la producerea biocombustibilului (venitul la producere);
- biocomponentele, care constituie combustibil individual - fara plata de combustibil;
- suportul pentru investitii.
Suportulproducatorilor de materie prima:
- subventii din mijloacele CE - in marime de 45€ pentru ha - pana la cre§terea culturilor energetice;
- culturile multianuale sunt incluse in lista subventiilor teritoriale;
- suport suplimentar din bugetul national;
- aplicarea altor subventii §i plati in sectorul agrar (producerea zaharului).
Majorarea cerintei:
- crearea unor zone separate (de exemplu, in centrele ora§elor §i teritoriile care pazesc natura), accesibile exclusiv pentru transportul public ecologic (acoperire partiala a cheltuielilor din contul mijloacelor NFOSiGW)
- Scutirea de plata pentru parcare a utilizatorilor mijloacelor de transport, care utilizeaza biocombustibil lichid (reducerea veniturilor in bugetele locale totalmente sau partial sa fie compensate din NFOSiGW);
- scutirea firmelor de platile pentru utilizarea mediului inconjurato r;
- de dat preferinta procurarii mijloacelor de transport, echipate cu motoare adaptate la utilizarea biocombustibilului, in limitele comenzilor publice;
- obligarea administratiei la folosirea biocombustibilului:
- 2009-2010 - 50% din mijloacele de transport;
- urmatorii ani - 100% din mijloacele de transport;
- activitatea §tiintifica de cercetare;
- instruirea §i promovarea utilizarii biocombustibilului.
Reglarea detaliata — cerinte pentru biocombustibil
In prezent, este permis rulajul cu amanuntul a urmatoarelor tipuri de biocombustibil: Combustibil lichid:
- benzina pentru motoare, ce contine 5,0% de biocombustibil;
- combustibil disel, ce contine 5,0% de ester FAME.
Biocombustibil lichid:
- combustibil disel, ce contine 20% ester („B20”);
- estere, ce constituie combustibil individual („B100”);
- sa se implementeze - bioetanol („E85”).
Cota biocombustibilului in combustibilul utilizat la mijloacele de transport national:
У 2006 0.92%;2007 2.30 % ; 2008 3.45 % ; 2009 4.60 % ;2010 5.75 % ;
У 2011 6.20 % ;2012 6.65 % ; 2013 7.10 %; 2014 7.55 %.
5. Calea posibila de promovare a SRE !n Moldova vizavi de experienta Poloniei
Cadrul legislativ
In primul rand, este necesar de armonizat legislatia nationala privind utilizarea SRE astfel, ca cu adevarat sa stimuleze procesul de utilizare a acestora. In al doilea rand, de armonizat cadrul legislativ national in domeniul energeticii cu asqus-ul comunitar §i cu redactia noua a directivelor UE in domeniul resurselor energetice. Crearea fondului pentru eficienta energetica. Instituirea §i asigurarea functionarii fiabile a Agentiei Eficientei Energetice. Stimularea din partea statului a activitatii de valorificare a SRE - producerea §i utilizarea. Determinarea prioritatilor in valorificarea SRE §i garantarea functionarii mecanismelor economice, organizationale, legislative orientate spre sustinerea valorificarii potentialului §i valorificarii SRE. Acordarea facilitatilor fiscale reale §i de creditare a persoanelor fizice §i agentilor economici, care produc, reutilizeaza mijloace §i dispozitive tehnice, ce functioneaza in baza SRE. Crearea cadrului normativ privind indicatorii de calitate a combustibilului §i energiei regenerabile utilizat pentru producerea energiei electrice §i termice, precum §i de utilizare in mijloacele de transport. Promovarea unei politici tarifare convenabila atat pentru producatorii de energie regenerabila, cat §i pentru consumatori. Incadrarea energiei regenerabile in piata liberalizata a energiei.
Directii primordiale de utilizare a SRE in Moldova
Luand in consideratie aspectele climaterice ale Moldovei, cel mai mare potentiale de utilizare a SRE il constituie biomasa §i energia solara. Din biomasa preponderent trebuie utilizata rapita §i sorgul de zaharat. Actualmente in Moldova se cultiva cateva zeci de mii de ha de rapita, care totalmente este exportat ca materie prima, §i desigur pretul este destul de mic. Ar fi util de prelucrat aici in teritoriu aceasta biomasa §i veniturile s-ar majora considerabil. De asemenea, poate fi utilizat pe larg fabricarea peletilor din paie, tulpini de floarea soarelui §i porumb, rumegu§ de la industria de prelucrare a lemnului §i alte culturi energetice, care au o valoare energetica mult mai ridicata fata de arderea directa.
In ce prive§te conversia energiei solare, aici Republica Moldova are poate cel mai mare potential, datorita faptului ca nivelul de insolatie este destul de ridicat dupa cum se vede din figura 6.
Fig.6. Valorile medii lunare a nivelului de insolatie Cum se vede din aceasta figura, valoarea medie a insolatiei lunilor martie-octombrie este de 4,56kWh/m2/zi, iar valoarea maxima este de 6 kWh/m2/zi. Deci, este binevenit utilizarea pe larg atat a instalatiilor de incalzire a apei (colectoarele solare), cat § i a panourilor fotovoltaice pentru producerea energiei electrice. Colectoarele solare este posibil de utilizat in fiecare gospodarie individuala pentru incalzirea apei menajere, precum §i in cladirile publice cum ar fi: §coli, gradinite, oficii etc. Totodata, ele pot fi utilizate §i pe timp de iarna, pentru
incalzirea prealabila a apei reci, iar apoi conditionarea acesteia prin metode obi§nuite - cazan pe gaz sau cazan electric. Aceasta utilizare ar aduce o economie semnificativa a resurselor energetice primare, iar ca consecinta reducerea de emisii nocive. Pe de alta parte instalatiile fotovoltaice pot fi utilizate de fiecare familie in parte pentru producerea energiei electrice. Neajunsul esential al acestor panouri este costul ridicat, din care motiv nu sunt utilizate pe larg. Daca ar exista o stimulare a utilizatorilor din partea statului, §i ar exista inlesniri pentru importatori atunci situatia s-ar schimba esential §i foarte rapid, tinand cont de pretul ridicat al energiei electrice furnizate de compania Union Fenosa. Totodata, aceste panouri ar putea fi pe larg utilizate in instalatiile de iluminare stradala la folosirea lor in complex cu lampile de inalta eficiente. Atunci s-ar reduce costul achitarilor de catre primarii pentru iluminatul strazilor, s-ar majora cota „energiei verzi” §i s-ar diminua emisiile de CO2. Pe de alta parte, sar majora numarul de locuri de munca, la producerea §i montarea acestor instalatii pe piloni. Aceste instalatii pot fi utilizate §i la semafoare. In plus, ele pot fi combinate cu instalatii eoliene de mica putere, care ar suplini stocul de energie mai ales pe timp de noapte.
Concluzii
1. Republica Moldova trebuie sa reduca dependenta de gazul rusesc, care de fapt este monopolist, §i sa diversifice resursele energetice primar e pentru a putea asigura securitatea energetica a tarii. Daca analizam structura balantei energetice a Poloniei, atunci observam, ca cea mai mare cota o detine carbunele, care este resursa proprie. Aici Moldova, ar trebui sa puna accentul pe majorarea cotei surselor regenerabile de energie (SRE), asigurand totodata un cadru legislativ adecvat §i o stimulare benefica producatorilor §i consumatorilor de SRE.
2. Sa implementeze practici §i instrumente similare celor poloneze, §i in general CE, care sa stimuleze procesul de conservare a energiei, majorarea cotei de SRE in balanta energetica, reducerea emisiilor de substante nocive.
3. Sa faciliteze producatorii agricoli, care lucreaza in ciclu inchis. Aceasta de fapt este o practica germana, care este utilizata pe larg in Polonia. Esenta acesteia consta in: de exemplu, fermierul care se ocupa cu cre§terea vitelor mari cornute are contracte incheiate din timp la livrarea carnii §i laptelui produs. Totodata, el are tehnica proprie, terenuri proprii. Roada recoltata este destula pentru asigurarea cu hrana a animalelor. De§eurile animaliere sunt indreptate la statia de biogaz proprie, care produce energie electrica din biogazul obtinut la fermentare. Aceasta energie electrica o folose§te pentru necesitatile sale, iar surplusul este livrat in retea. Ingra§amintea organica obtinuta la fermentarea baligarului este intoarsa pe campuri.
4. Sa creeze un fond pentru eficienta energetica. Sa instituie §i sa asigurare functionarea fiabila a Agentiei Eficientei Energetice. Sa stimuleze din partea statului activitatile de valorificare a SRE - producerea §i utilizarea.
Bibliografie
1. Valeriu Canter, „Sectoral energetic al Republicii Moldova”, A.§.M. - nr. 1(12), februarie 2009.
2. Strategia energetica a republicii moldova pe termen lung, aliniata la obiectivele energetice ale uniunii europene. Hotararea nr. 958 din 21.08.2007 (MO nr.141-45/1012 din 07.09.2007).
3. Programul National de Valorificare a surselor regenerabile de energie pentru anii 2006-2010 / Problemele energeticii regionale, 2006, nr. 2.
4. Programului National de asigurare a securitatii ecologice pentru anii 2007-2015. Hotararea de Guvern nr. Nr. 304 adoptat: 17.03.2007 in vigoare: publicat in: Monitorul Oficial nr. 043 din: 30.03.2007.
