CC BY
49
Impactul tarifelor zonale in sistemul energetic national
I. Comendant Institutul de Energetica al A§M
Rezumat: Sunt determinate impacturile economice asupra distribuitorilor de energie electrice §i consumatorului concret in urma punerii in aplicare a tarifelor zonale pe piata energiei electrice din R. Moldova. Sunt identificate masurile spre stimularea pronuntata a curbii sarcinii de consum. Cuvinte cheie: tarife zonale, impactul economic, tarif la consumatori, aplatizarea curbei.
Zonal Tariff Impact in the National Energy System I. Comendant Institute of Power Engineering of the ASM Abstract: The economical impacts are determined for distribution companies and concrete consumer when zone tariffs are applied in the power market of the R. of Moldova. The measures are identified to increase the stimulation of smoothing the consumer’s load curve.
Keywords: zonal tariffs, the economical impact, tariff at consumers, smoothing the load curve.
Эффект применения зонального тарифа в национальной энергетической системе
И. Комендант Институт энергетики АНМ Аннотация: Определен экономический эффект по отношению к распределительным сетям и конкретному потребителю если бы внедрялись зональные тарифы на рынке электрической энергии Республики Молдова. Выявлены меры по усилению стимулирования выравнивания графика нагрузки.
Ключевые слова: зональные тарифы, экономические эффекты, тариф у потребителей, выравнивание графика нагрузки.
Introducere çi descrierea problemei
Destinatia tarifelor zonale este bine cunoscutä [1-5]. Ele sunt îndreptate spre stimularea aplatizärii curbei sarcinii de consum, fapt care duce la ridicarea eficientii functionärii §i dezvoltärii sistemului electroenergetic, eficientä manifestatä atât la nivelul producerii energiei electrice, transportul §i distributia ei, precum §i la consumatori. Efectul economic se realizeazä în principal prin:
a) utilizarea mai deplinä a puterii centralelor §i a capacitätii liniilor de transport §i distributie exprimatä prin recuperarea mai rapidä a investitiilor efectuate în centralele existente sau economía de investitii la crearea de noi capacitäti;
b) majorarea randamentului producerii energiei electrice, transportul §i distributia acesteia §i, deci, reducerea de combustibil §i a pierderilor tehnologice de energie pentru producerea §i transportul unui kWh;
c) diminuarea pretului energiei electrice cu beneficii pentru toti participantii pietei energiei electrice §i consumatori.
La moment în Republica Moldova, dupä cum este cunoscut, energia electricä se achizitioneazä de la sursele de energie în baza unui pret unic, din care motiv la consumatori se aplicä, cu mici exceptii, tarife unice pentru toate orele zilei §i anului, astfel ratându-se total efectul pozitiv de la aplicarea tarifelor zonale, mentionat mai sus. În legäturä cu aceasta apar urmätoarele mtrebäri:
1. Este starea de lucruri creatä la acest capitol drept urmare a unui efect economic mic de la aplicarea tarifelor zonale sau ea este produsä în urma actiunii de alti factori?
2. Dacä impactul pozitiv asupra economiei este palpabil, ce trebuie de întreprins pentru a pune în vigoare tarifele zonale?
Articolul de fatä mcearcä sä räspundä la aceste mtrebäri, care par a fi la prima vedere triviale.
Impactul asupra economiei
Vom examina impactul aplicärii tarifelor zonale asupra plätilor pentru energia electricä achizitionatä de consumatori, precum §i asupra valorii pretului energiei cumärate de la furnizori, acesta din urmä fiind de mare interes §i pentru distribuitorii de energie electricä, dat fiind cä la ace§tia pretul dat influenteazä plätile curente pentru energia electricä cumpäratä. Considerand cä punerea in vigoare a tarifelor zonale pentru centralele electrice locale (CET -1, CET-2, CET-Nord, CHE Coste§ti) ar putea intalni dificultäti la prima fazä de introducere a acestora, vom examina mai intai aplicarea tarifelor zonale doar pentru energia venitä din import sau de la Centrala termoelectricä din Transnistria(MGRES). Cazul se examineazä pentru urmätoarele conditii: datele reale ale anului 2008; zonele tarifare aplicate de Ucraina (Tab. 1); cele 24 ore ale zilei sunt divizate in 3 zone: gol (noaptea), varf, semivarf; efortul de aplatizare a curbei de sarcinä zilnice se mäsoarä prin coeficientul a, care indicä procentul energiei din varf transferatä in orele din gol, energia din semivarf rämanand neschimbatä; energia consumatä in 2008 pe zonele zilei este determinatä in baza curbelor de sarcinä, caracteristice fiecärei din cele 12 luni ale anului; energia produsä pe zone de centralele locale este determinatä in baza curbelor reale de producere a energiei electrice la aceste surse §i timpul aferent fiecärei dintre zone pe parcursul intregului an, conform zonelor orare stabilite in Ucraina.
Tab. 1. Zonele tarifare ap
icate in
craina
Luna\ora
7 8
9
10 11 12
13
T7A
14
y' y |ftn<wwywyyywwywwtjffl|
f y j nr mi tttt im inr nn Trie
^—= 5— 3— —
15 16
17
18
19
20 21
22
23
24
1
f?.
44*
id J
-Á
Té.
I"
’t
m.
i
'M.
%
y?
10
í£
m
11
f-/L
W/Y/VA
№
12
Nota:
□
■ gol
■ semivarf
■ varf
In anul 2008 sistemul energetic national se distingea prin curbele de consum reflectate in Fig. 1 §i Fig. 2. Pentru simplitate, sunt prezentate curbele caracteristice sezonului de iarna §i vara. Linia orizontala arata puterea medie de consum §i corespunde cazului cand a =100%, adica, toata energia din varf s-a reu§it a fi consumata in orele de noapte.
Dupa cum observam, in lunile de iarna, cand se inregistreaza puterea maxim de consum, exista importante rezerve de diminuare a acesteia. Astfel, daca s-ar fi reu§it o aplatizare totala a curbei sarcinii de consum, adica a =100%, in loc de 722 MW s-ar fi consumat 552 MW, adica cu 170 MW mai putin. Diferenta data este mult aproape de puterea electrica deficitara din iarna anului 20052006, cand sistemul energetic din regiunea moldo-ucraineana trecea printr-o mare criza de stabilitate energetica din cauza capacitatilor limitate de transport a interconexiunilor dintre Moldova §i Ucraina. Cu alte cuvinte, daca se reu§ea aplatizarea totala a curbei de sarcina, conditia de criza energetica din acea perioada a anului era mult mai slab pronuntata, dat fiind ca depa§irea limitei de putere ale interconexiunilor cu Ucraina, stabilita de dispeceratul central ucrainean, era mai putin probabila. Sigur, o aplatizare completa a curbei este, practic, imposibil de realizat, dar o atare actiune ar fi diminuat cu mult riscul pierderii sursei de energie din import in perioada mentionata. Odata convingandu-ne de existenta rezervelor de diminuare a puterii de consum, sa purcedem la determinarea impactului economic de pe urma aplatizarii curbei de sarcina.
2
3
4
5
6
2
3
4
5
6
7
8
9
Fig. 2. 600 Curba zilnica de consum a sistemului energetic national la 17.06.08.
500
400
MW /
300 \ /
200
100
0
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23
ore
Dupä cum se observä din tabele, pretul mediu de achizitie (anul 2008) se diminueazä cu cre§terea
a. Astfel, in cazul retelei de distributie (RED) private, dacä se reu§ea transferul a 10% din consumul energiei din orele de varf in orele de gol, atunci pretul mediu de achizitie scade de la 57,83 la 56,48 bani/kWh (cu 1,35 bani/kWh), fapt echivalent cu reducerea plätilor pentru energia electricä achizitionatä cu 1,787 milioane dolari SUA. Respectiv, in cazul REDurilor publice, vom avea o reducere de la 57,88 la 57,22 bani/kWh (cu 0,66 bani/kWh), echivalent diminuärii plätilor cu 0,63 milioane dolari SUA.
Conform conditiilor stabilite de Ucraina, indicii zonali a tarifelor la frontiera inträrii energiei in reteaua de transport a R. Moldova (in continuare DAF) constituie 1,8 - pentru orele de varf, 1 -pentru orele de semivarf §i 0,6 pentru orele de gol. Este evident interesul spre consumul in orele de gol §i, invers, dezinteresul in orele de varf. Bunäoarä, pentru pretul mediu de achizitie a energiei din import in 2008, egal cu 48,52 bani/kWh, pretul energiei in orele de gol ar fi constituit 25,21 bani/kWh, in orele de semivarf - 42,02 bani/kWh, iar in orele de varf - 75,63 bani/kWh. Adicä, pretul in orele de varf este de 3 ori mai mare, decat in orele de gol. Condu§i de acest palpabil interes economic, sä determinäm impactul asupra pretului mediu de achizitie a energiei electrice, precum §i asupra tarifului mediu la barele consumatorilor finali in conditiile in care o parte din consum (a, %) a energiei in orele de varf este transferat in orele de gol. Rezultatele sunt prezentate in Tab. 2 §i Tab.
3.
Tab. 2. Impactul aplatizärii curbei de sarcinä la nivelul RED private.
a Efectul
Pretul initial este cel real Pretul initial real majorat cu 27%
Pretul nediu de achizitie Tariful mediu la consumatori Diminuarea platilor pentru energie Pretul nediu de achizitie Tariful mediu la consumatori Diminuarea platilor pentru energie
% bani/kWh bani/kWh mii $ bani/kWh bani/kWh mii $
0 57,83 110,00 0 67,78 110,00 0
5 57,15 109,19 1.787.601 66,93 108,97 2.270.075
10 56,48 108,38 3.575.203 66,07 107,95 4.540.149
15 55,80 107,58 5.362.804 65,21 106,92 6.810.224
20 55,13 106,77 7.150.406 64,35 105,90 9.080.298
30 53,78 105,15 10.725.608 62,64 103,84 13.620.448
50 51,08 101,92 17.876.014 59,21 99,74 22.700.746
100 44,33 93,84 35.752.028 50,64 89,48 45.401.492
In cazul transferului a 20% din energia aferentä varfului curbei sarcinii de consum in zona orelor din gol RED privatä va pläti cu 7,15 milioane dolari SUA pentru achizitia energiei, iar cele publici - cu 2,52 milioane dolari SUA mai putin.
Tab. 3. Impactul aplatizärii curbei de sarcinä la nivelul REDurilor publice.
a Efectul
Pretul initial este cel real Pretul initial real majorat cu 27%
Pretul nediu de achizitie Tariful mediu la consumatori Diminuarea platilor pentru energie Pretul nediu de achizitie Tariful mediu la consumatori Diminuarea platilor pentru energie
% bani/kWh bani/kWh mii $ bani/kWh bani/kWh mii $
0 57,88 120,00 0 67,82 120,00 0
5 57,22 119,21 630.410 66,97 118,99 800.558
10 56,55 118,41 1.260.820 66,13 117,98 1.601.115
15 55,89 117,62 1.891.230 65,29 116,98 2.401.673
20 55,22 116,82 2.521.641 64,44 115,97 3.202.231
30 53,90 115,24 3.782.461 62,76 113,95 4.803.346
50 51,24 112,06 6.304.101 59,39 109,92 8.005.577
100 44,60 104,12 12.608.203 50,95 99,84 16.011.154
O eventualä creçtere a pretului de achizitie a energiei, lucru produs deja în 2009 fatä de 2008, impactul pozitiv de la aplatizarea curbei de sarcinä este §i mai mare. De exemplu, dacä pretul energiei de import în anul 2008 ar fi fost egal cu cel înregistrat în anul 2009, adicä 5,93 centi/kWh -o creyere de 27%, RED privatä ar fi plätit cu 4,54 milioane dolari SUA mai putin pentru energia achizitionatä în conditia transferului a 10% din energia orelor de vârf în cele de gol §i 9,08 milioane dolari SUA atunci, când a = 20%. Respectiv pentru REDurile publice: 1,6 §i 3,2 milioane dolari SUA pentru a, egal cu 10 §i 20% corespunzätor. Pe längä economiile mentionate, operatorii de transport §i distributie vor avea de câçtigat §i de pe urma diminuärii pierderilor tehnologice de energie, din motivul cä pe parcursul zilei retelele electrice vor fi mcärcate cu o sarcinä mai uniformä. Retelele electrice de distributie au de câçtigat semnificativ §i în situatia când la acestea se mregistreazä pierderi supranormative.
Diminuarea pretului mediu de achizitie a energiei, drept consecintä a aplatizärii curbei sarcinii de consum, evident are impact pozitiv §i asupra tarifului la energia electricä aplicat consumatorilor finali. Astfel la nivelul RED privatä, pentru aceleaçi a de 10 §i 20% tariful scade cu 1,62 §i 3,23 bani/kWh în conditiile pretului mediu de achizitie real; 2,05 §i 4,1 bani/kWh în cazul aplicärii pentru anul 2008 a pretului de achizitie a energiei electrice din import aferent anului 2009, adicä aplicându-se o majorare de 27%. Respectiv pentru REDurile publice: 1,59 §i 3,14 bani/kWh în conditiile pretului mediu de achizitie real; 2,02 §i 4,03 în cazul majorärii cu 27% a pretului mediu de achizitie real.
Din cele relatate, concluzionäm cä aplicarea tarifelor zonale în conditiile Republicii Moldova pot aduce palpabile câçtiguri pentru participantii pietei energiei electrice §i consumatori. În vederea implementärii acestora se cer a întreprinde actiuni corespunzätoare. Vom încerca sä examinäm în continuare pe cele de principiu.
Mäsurile spre aplicarea tarifelor zonale
Este evident cä mäsurile îndreptate spre punerea în vigoare a tarifelor zonale ar trebui elaborate de a§a naturä ca ele sä creeze stimulente importante pentru consumatori spre aplatizarea curbei sarcinii de consum. Odatä fiind stabilite, implementarea lor nu va fi posibilä farä prezenta unui sistem de evidentä §i telemäsuräri adecvat la frontiera Operatorului de transport, precum §i la consumatorii, care au ales sistemul tarifar în discutie. În continuare, ne vom opri doar la aspectul motivärii consumatorilor spre utilizarea tarifelor zonale.
A§a dar, în ce mäsurä sunt stimulati consumatorii spre consumul energiei în orele de gol, în locul utilizärii ei în orele de vârf? Pentru a räspunde la aceastä întrebare este necesar a obtine valorile tarifelor la nivelul barelor consumatorilor. Calculele aratä cä, în conditiile specificate mai sus, atunci când indicii zonali tarifari pentru energia de import la nivelul DAF corespund celora specificati mai sus, adicä 0,6; 1; 1,8, indicii zonali tarifari la nivelul barelor consumatorilor vor suferi modificäri §i vor constitui 0,9; 1; 1,3 (accentuându-se cu creçterea pretului de achizitie. Bunäoarä, la creçterea pretului de achizitie din import cu 27%, coeficientii devin egali cu 0,85; 1; 1,39) pentru RED privatä §i 0,86; 1; 1,27 pentru REDurile publice. Cu alte cuvinte, tariful în orele de vârf este de aproximativ 1,5 ori mai mare decât în orele de gol, nu de 3 ori, dupä cum se mregistreazä la nivelul inträrii energiei în reteaua de transport (DAF). Astfel, stimulentul mare spre aplatizarea curbei de sarcinä prezent la nivelul DAF scade de 2 ori la nivelul barelor consumatorilor. Aceasta se mtämplä din cauza prezentei componentei costului de distributie, precum §i a devierilor financiare în tariful aplicat consumatorilor finali.
Sä examinäm cum acest nivel de tarife zonale la nivelul barelor consumatorului influenteazä plata pentru energia achitatä de un consumator casnic concret, care în mod normal consumä, sä zicem, 250 kWh pe lunä §i care este dotat cu cazan electric, mult räspändite în rândurile consumatorilor 0,4kV. Prin beneficiul obtinut de acesta, în urma efortului depus în sensul examinat, vom judeca de nivelul motivatiei discutate. Un astfel de consumator, s-ar pärea, ar fi mult interesat sä mcälzeascä apa menajerä în orele de noapte, în loc de orele de vârf.
Vom însemna prin X procentul energiei transferate de acest consumator din orele de vârf în cele de gol a curbei sarcinii de consum. În calitate de curbä de consum vom utiliza una, caracteristicä consumatorilor casnici dotati cu plite electrice, conform /6/ §i prezentatä în Fig. 3. Rezultatele calculului impactului economic cäutat sunt prezentate în Tab. 4. Din acesta observäm urmätoarele.
Odatä ce consumatorul a trecut la tarifele zonale, acesta va trebui sä-§i schimbe obligatoriu regimul de consum, adicä marea parte a consumului de energie în orele de vârf va trebui transferat în orele de gol, în caz contrar el va rämäne în pierderi (vezi valorile negative din Tab. 4, pentru X = 0). Aceastä situatie se creeazä datoritä formei curbei sarcinii de consum a consumatorului casnic.
часы
■фв дом с газовыми плитами tzQzi дом с электроплитами
Fig. 3. Curba sarcinii de consum a blocului de locuit.
(sursa: http://www. epu. kiev. ua/A ll/2004/11/16.htm)
Economia maximä (X =100%) de la transferul consumului de energie din orele de vârf în cele de gol este de 13-14% de la suma plätitä cu tarif unic, în dependentä de REDul la care este conectat, majorându-se pârâ la 17% în situatia când se majoreazä cu 27% pretul de achizitie a energiei la DAF. Dat fiind cä practic nu 100% a sarcinii din vârf va fi transferatä în orele de gol, efectul economic real de la aplicarea tarifelor zonale, pentru consumatorii cu astfel de curbä de consum, este destul de mic §i s-ar afla în jurul de 3-10%. Un atare impact nu poate reprezenta un interes pentru consumatorii cu mici consumuri de energie electricä, dar ar putea fi atractiv atunci când consumurile sunt însemnate. Astfel cä apare întrebarea: Ce ar trebui de întreprins pentru a avea un stimulent mai pronuntat la nivelul barelor consumatorilor? Räspunsul este evident: în realitate ar trebui sä avem un raport (R) cât mai mare între pretul energiei de vârf cätre pretul energiei din gol la nivelul dat. Scopul mentionat poate fi atins în conditiile Republicii Moldova prin:
1. Asigurarea unui raport R maxim posibil la nivelul DAF. Dupa cum s-a mentionat mai sus, valoarea R pentru energia din import este egala cu 3. Insa, in conditiile pastrarii pretului constant pe orele zilei la centralele locale, valoarea R pentru intreaga energie la nivelul DAF se reduce pana la 1,8 (1,96-in conditiile in care in 2008 s-ar fi aplicat pretului achizitiei energiei din import, egala cu cea aplicata in 2009, adica 5,93 centi/kWh), la nivelul barelor consumatorilor diminuandu-se pana la 1,45. O valoarea maxima a valorii R pentru intreaga energie la nivelul DAF poate fi atinsa prin introducerea tarifelor zonale §i pentru centralele electrice locale, aplicand aceia§i indici zonali, ca §i pentru energia din import, adica 0,6; 1; 1,8. In acest caz R, la nivelul DAF, atinge valoarea de 2,82, iar la nivelul barelor consumatorilor R capata valoarea de 1,88, adica majorandu-se cu 30% fata de varianta lipsei introducerii tarifelor zonale pentru centralele electrice locale. Efectul dat ar putea fi majorat §i mai mult prin introducerea pentru centralele ele ctrice de termoficare a unor indici zonali mai pronuntati, decat pentru energia din import. Dat fiind ca:
a) atat in primul (indicii zonali egali cu cei aplicati energiei din import), cat §i in al doilea caz (indicii zonali mai pronuntati, decat cei aplicati energiei din import), masura nu corespunde sensului economic functionarii CETurilor, deoarece acestea, practic functioneaza in baza unei curbe de generare a energiei electrice aproape plate, fapt care asigura eficienta maxima posibila a centralei §i, deci, aceasta nu are nevoie de a impune indici zonali pronuntati pentru energia care se achizitioneaza de la ele;
b) CETurile nu sunt libere sa produca energia electrica intr-un regim independent, dat fiind ca functionarea lor eficienta este legata de consumul energiei termice pe piata,
Tab. 4. Impactul aplicarii tarifelor zonale la un consumator casnic cu consumul de 250 iWh/lunä.
K Consumatorul este conectat la REDurile private Consumatorul este conectat la REDurile publice
Pretul de achizitie la DAF real Pretul de achizitie la DAF real majorat cu 27% Pretul de achizitie la DAF real Pretul de achizitie la DAF real majorat cu 27%
Plata Impactul Plata Impactul Plata Impactul Plata Impactul
% lei lei % lei lei % lei lei % lei lei %
0 277 -2 -1 278 -3 -1 302 -2 -1 302 -2 -1
10 273 2 1 273 2 1 298 2 1 297 3 1
30 266 9 3 263 12 4 289 11 4 286 14 5
50 258 17 6 253 22 8 281 19 6 275 25 8
70 251 24 9 243 32 12 272 28 9 265 35 12
100 239 36 13 227 48 17 259 41 14 248 52 17
raportul real dintre puterea in orele de värf §i cele din gol (R) poate fi predeterminat §i fixat contractual. Raportul preturilor la energie pentru acelea§i zone, insä, va fi unul artificial majorat, dar care va asigura acoperirea costurilor, in baza cärora a fost determinat pretul mediu pentru aceste centrale. Cu alte cuvinte, atät CETurile, precum §i cumpärätorii de energie de la aceste centrale nu vor avea de suferit economic in urma relatiilor contractuale dintre ei. Impactul total asupra puterilor consúmate pe parcursul zilei vor fi supórtate de sursele din import, astfel diminuänd pretul mediu de achizitie a energiei.
2. Introducerea tarifelor diferentiate, conform cärora fiecare dintre consumatori va achita plata pentru putere §i separat plata pentru energie. Tariful pentru putere va reflecta costurile suportate pentru intretinerea retelelor electrice, indiferent cätä energie este consumatä de client. Tariful pentru energie va reflecta in principal pretul energiei la DAF, pierderile de energie in retelele de distributie §i transport normate, precum §i alte costuri de distributie, conform „Metodologiei privind determinarea tarifelor de tip binom de livrare a energiei electrice consumatorilor finali” in vigoare. In acest caz indicii tarifari stabiliti pentru energia achizitionatä la nivelul DAF (accentuäm, doar pentru energia achizitionatä) se vor apropia dupä valoare de cei de la barele consumatorului, in situatia lipsei subventionärii incruci§ate. Astfel, in conditiile aplicärii indicilor zonali pentru centralele electrice locale, egali cu cei pentru energia din import, indicii zonali medii (pentru simplificare, farä luarea in consideratie nivelul de tensiune) aplicati asupra curbei sarcinii de
consum a consumatorului sus examinat, care consumä 250 kWh/lunä, obtin valori 0,67; 1; 1,72. De unde R, adicä raportul dintre valoarea indicelui de värf la cel din gol atinge valoarea 2,57. In aceste conditii, interesul este mult mai mare decät in cazurile precedente examinate. Bunäoarä, in conditiile RED privatä, consumatorul va avea economiile reprezentate in Tab. 5. Din acesta se observä, cä cä§tigul in lei este cu mult mai mare, decat in cazul lipsei aplicärii tarifelor zonale pentru centralele locale §i a tarifelor diferentiate.
Astfel, pentru X egal cu 30, 50, 70, 100% obtinem un cä§tig de 8, 17, 25, 38 lei (Tab. 5), in loc de 5, 11, 17, 26 lei (Tab. 4) respectiv, adicä avem o cre§tere de cca. 50-60%. Totodatä, dacä comparatia se efectueazä in %, in cazul aplicärii tarifelor diferentiate valoarea procentului este mult mai mare, dat fiind cä se aplicä fatä de plata energiei, nu fatä de total platä cätre furnizor, fapt care face tratarea cu mai mare interes a cazului de cätre consumator: pentru acelea§i X, avem un cä§tig de 6, 12, 19, 28% (Tab. 4), in loc de 3, 6, 9, 13%.
Concluzii
1. Aplicarea tarifele zonale in Republica Moldova constituie o mäsurä eficientä de diminuare a pretului mediu pentru energia electricä achizitionatä de la sursele externe, impactul pozitiv majorändu-se odatä cu cre§terea pretului energiei generate, precum §i de efortul din partea consumatorilor de transferare a consumului de energie din orele de värf in orele de gol a curbei sarcinii de consum. Efectul se mäsoarä in multe milioane dolari, ca pläti curente pentru energia cumpäratä, precum §i in diminuarea respectivä a tarifului la energia electricä prestatä consumatorilor finali. Astfel, dacä in anul 2008 erau in vigoare tarifele zonale, aplicate pentru toatä energia cumpäratä de la furnizori, iar consumatorii, prin efortul lor pe parcursul intregului an, efectuau un transfer in orele de gol a 20% (198 milioane kWh, inclusiv 147 milioane kWh revenite RED private §i 51 milioane revenite REDurilor publice) din energia consumatä in orele de värf , atunci distribuitorii de energie aveau sä pläteascä surselor de energie cu 9,67 milioane dolari SUA mai putin (cca. 7,15 revenite RED privatä §i 2,52 milioane dolari SUA revenite REDurilor publice), tarifele la energia electricä aplicate consumatorilor finali mic§orändu-se cu 3,23 bani/kWh in spatiul deservit de REDurile private, §i 3,14 bani/kWh in teritoriul deservit de REDurile publice. Acest impact pozitiv se märe§te odatä cu cre§terea pretului energiei procurate de la sursele de energie electricä, lucru deja inregistrat pentru anul 2009, cänd pretul de achizitie a energiei a crescut cu cca. 27%.
2. In vederea obtinerii unui efect cät mai mare de pe urma aplicärii tarifelor zonale, este necesar a introduce stimulente economice, atractive pentru consumatori. Principalul dintre acestea se atinge prin implementarea unei diferente cät mai mare posibilä intre tariful energiei in orele de värf §i celui din gol, la nivelul barelor consumatorilor. In conditiile Republicii Moldova, aceasta poate fi realizatä prin introducerea de tarife zonale mult pronuntate pentru centralele electrice de termoficare locale, precum §i a tarifelor diferentiate (care preväd plata pentru putere §i plata pentru energie electricä). In cazul implementärii tarifelor zonale la producerea energiei la centralele electrice locale, curba sarcinii va trebui reglementatä §i fixatä contractual, astfel ca plätile efectuate de cumpärätorii energiei electrice de la aceste surse sä corespundä celor determinate in baza pretului mediu stabilit de organul regulatoriu.
3. In vederea elaborärii unei politici echilibrate la capitolul punerii in vigoare a tarifelor zonale este necesar de a efectua analize aditionale la subiect, precum §i asigurarea unei evidente adecvate la frontiera Operatorului de transport.
Tab. 5. Impactul maxim la consumator.
Conectat la REDurile private
Pretul de achizitie la DAF real
K Plata Impactul
% lei lei %
0 141 -5 -4
10 136 -1 -1
30 128 8 6
50 119 17 12
70 110 25 19
100 97 38 28
Bibliografie
1. Гук Ю. Б., Долгов П. П., Окороков В. Р. и др.Комплексный анализ эффективности технических решений в энергетике. Под ред. В. Р. Окорокова и Д. С. Щавелева - Л.: Энергоатомиздат, Ленингр. отд-е, 1985. - 176 с.
2. Зейлигер А. Н., Хабачев Л. Д., Лисочкина Т. В. Экономические основы оптимизации и проектирования энергетических систем. - Л., 1977. - 74 с.
3. Лазуренко А.П., Черкашина Г.И. Определение потенциального экономического эффекта от выравнивания графика электрической нагрузки ОЭС Украины. In: Міжнародна науково-технічна інтернет-конференція "Новітні технології в електроенергетиці", 01.03.200927.03.2009, м. Харків, ХНАМГ.
4. Михайлов В.В. Тарифы и режимы электропотребления.- М.: Энергоатомиздат, 1986.- С. 143-186.
5. Гительман Л., Ратников Б. Энергопотенциал потребителей как ресурс развития электроэнергетики. Журнал "Энергорынок" №5, 2007.
6. http://www.epu.kiev.ua/All/2004/11/16.htm
