CC BY
10SÂNÂTATE PUB LI C À
FACTORII DE RISC IN ETIOLOGIA
MORBIDITÀTII PRIN MALADII
?
OSTEOARTICULARE
Elena CIOBANU1, Lucia MAZUR-NICORICI2, Gheorghe OSTROFET3, Minodora MAZUR4,
Universitatea de Stat de Medicina çi Farmacie Nicolae
Testemitanu
Summary
Risk Factors in the Etiology of Osteoarthritis Morbidity
The study of the diseases of the osteoar-ticular system is important not only because of their high rate, but also because the increase in these diseases, as observed in the past years. It was established that drinking water hardness differs in each of the three geographical regions of Moldova and it was found a weak correlation between high hardness level and osteoarthritis morbidity.
The population who uses potable water with a high level of a mineralization, according to scientific bibliography, is at risk of developing osteoarthritis.
The estimation of the health risk associated with well-water hardness demands a more thorough study in the given area.
Key words: environmental factors, oste-oarthritis, water.
Резюме
Факторы риска в этиологии костно-суставной заболеваемости
В изучении заболеваемости костно-суставной системы важен не только ее высокий уровень, но и тенденция к увеличению этих болезней, как это было зафиксировано за последние годы.
Было установлено, что питьевая вода по жесткости различается в основных трех географических районах Молдовы и обнаруживается неопределенная корреляция между превышением нормы жесткости води и заболеваемостью костно-суставной системы. Население, которое употребляет питьевую воду с высоким уровнем минерализации, согласно данным литературы, подвержено риску заболевания костно-суставной системы.
Ключевые слова: экологические факторы, остеоартрит, вода.
Introducere
Cercetarea maladiilor sistemului osteoarticular este esentialâ nu numai prin rata înalta a lor, ci §i din cauza tendintei de creçtere a acestor boli mai cu seamâ prin frecventa formelor degenerative ce se atestâ în ultimii ani [2, 5]. Problema maladiilor degenerative ale sistemului osteoarticular este stringentâ din motive câ atât în Europa, cât §i pe arena mondialâ se înregistreazâ îmbâtrânirea populatiei §i, deci, creçterea numârului pacientilor cu boli degenerative, în general, §i cu osteoartrozâ (OA), în particular.
Etiologia §i patogeneza osteoartrozelor nu sunt elucidate pânâ la sfârçit §i se aflâ în continuâ discutie. Este de remarcat fa-ptul câ în ultimul timp OA „întinereçte": dacâ bunica o fâcea la 60 de ani, atunci fiica o face la 50 de ani, iar nepotica - la 40 de ani. Riscul de dizabilitate din cauza osteoartrozei este comparabil cu bolile cardiovasculare. Un recent raport al Organizatiei Mondiale a Sânâtâtii (OMS) privind impactul social al bolii cronice constatâ câ osteoartroza genunchiului se plaseazâ printre primele 10 cauze de dizabilitâti [1, 8].
Maladiile osteoarticulare au impact social, deoarece conduc la o scâdere a calitâtii vietii din cauza durerii §i limitârii miçcârilor. În populatia adultâ se înregistreazâ 28% de pacienti cu osteoartrozâ, cu prevalarea femeilor. Dupâ 50 de ani, 50% din femei suportâ OA, ulterior se inregistreaza complicarea osteoartrozei câte 10% la fiecare decadâ a vietii. Un studiu recent a demonstrat câ în rândul locuitorilor din Europa prevalenta bolilor sistemului osteoarticular a crescut la 40,8% printre bârbati §i la 48% în populatia de sex feminin [3].
Morbiditatea în creçtere prin maladiile sistemului osteoarticular, este determinatâ de patologiile apârute la persoanele de vârsta a treia. Un loc aparte revine osteoartrozei - o boalâ degene-rativ-inflamatoare, care antreneazâ preponderent articulatiile mari: ale genunchilor, coxofemurale, ale mâinilor §i coloana vertebralâ, mai rar - cea talocruralâ. Osteoartroza mai este numitâ „maladia îmbôtrânirii articulatiilor", deoarece pânâ în anul 1911 aceastâ afectiune era consideratâ o maladie relationatâ la schimbârile de vârstâ cu modificâri în tesutul cartilaginos [8, 9]. De la Congresul Medicilor din Londra din 1911 §i pânâ în prezent aceastâ problemâ este privitâ prin altâ prismâ - ca o boalâ a întregii articulatii: afectare de capsulâ, a muçchilor adiacenti, ligamentelor §i, cel mai important, a cartilajului articular, cu dezvoltarea unui proces inflamator subtil, indus de hiperproducerea enzimelor proinflamatoare, a§a ca COX-2, IL-6, FNT-á. În clasificare persistâ termenul de osteoartritâ, evidentiind anume componenta inflamatoare a acestei maladii.
Cauzele osteoartrozei râmân necunoscute, factorii de risc însâ au fost determinanti. Doar prin factorii de risc deja studiati nu putem totu§i explica instalarea osteoartrozei. Reieçind din cele
SÄNÄTATE PUBLICÁ
expuse ne-am propus sä identificäm §¡ alti factori care ar favoriza dezvoltarea acestei afectiuni §i care ar putea fi înlâturati preclinic ceea ce ar conduce la tmbunätätirea calitätii vietii pacientilor.
Materiale fi metode
În studiu a fost folositä metoda epidemiologicä descriptivä §i observationalä retrospectivä privind morbiditatea populatiei adulte din Republica Moldova prin osteoartrozä. Au fost analizate datele statistice pe anii 2004-2008 din därile de seamä anuale ale Centrului National de Management în Sänätate (CNMS). În studiu au fost incluse datele despre 1500 de pacienti cu osteoartrozä, consultati §i selectati din populatie.
Rezultate fi discutii
Prin studiul epidemiologic derulat §i printrun chestionar conform unei fi§e alcätuite de noi §i validate în urma analizei materialelor CNMS, a fost elucidatä dinamica morbiditätii medii prin boli osteoarticulare în Republica Moldova în perioada 2004-2008 [5]. Prevalenta în zona de Nord a republicii constituie în medie 310,5±27,3 cazuri, în zona de Centru - 330,2±25,14 §i zona de Sud - 239,4±32,82 cazuri la 10 000 locuitori, atestându-se mai maltä în zonele Centru §i Nord (figura 1).
2008
Fig. 1. Prevalenta prin boli osteoarticulare in diferite zone ale Republicii Moldova (la 10 000 locuitori).
Incidenta lor in zona de Nord a fost reiteratá, alcátuind in medie 127,05±14,7, in Centru - 183-,6±18,62 §i in zona de Sud - 184,6±22,9 cazuri la 10 000 locuitori, fiind mai inaltá in raioanele sudice (figura 2).
La analiza dinamicii valorilor prevalentei ma-ladiilor osteoarticulare in perioada 2004-2008 se observá un nivel slab fluctuant al morbiditátii prin aceste boli, cu o tendintá nesemnificativá de cre§tere a lor in ultimii ani.
Din figura 2 se vede cá incidenta atinge cea mai mare cotá in 2004, cu o medie de 629,34 cazuri la 10 000 locuitori. Pe parcursul anilor 2005-2008 se observá un nivel constant al numárului de cazuri noi apárute.
100
%
--- --- _ _ 1
--- --- □ NUKU □ CENTRU □ SUD
2004
2005
2006
2007
2008
Fig. 2. Incidenta prin boli osteoarticulare in diferite zone ale Republicii Moldova (la 10 000 locuitori)
Analizand dinamica valorilor prevalentei mal-adiilor osteoarticulare in perioada de referintá, am determinat un nivel slab fluctuant al morbiditátii prin aceste afectiuni, cu o tendintá nesemnificativá de cre§tere in ultimii ani.
Este constatatá dependenta dintre duritatea apelor §¡ patologiile sistemului cardiovascular: cu cat duritatea apei potabile este mai redusá, cu atat mai mult omul este supus pericolului imbolnávirii. ín literatura de specialitate se discutá pe larg cá consumul apei cu duritatea mai inaltá de 15 mmol/l poate fi factor de risc pentru aparitia unor boli ca osteoartroza, guta, hipertensiunea arterialá etc. Apa moale, la fel ca §i apa durá, are un impact negativ asupra circuitului de substante minerale din organism §i contribuie la depunerea sárurilor. Apa moale, cu o duritate mai micá de 1,5 mmol/l, contribuie la imbolnáviri, deoarece dizolvá u§or unele metale grele cu proprietáti toxice, cum sunt cadmiul, cobaltul, cuprul, nichelul, cromul, manganul. íntrebuintarea ei regulatá conduce la fragilitatea oaselor, carii dentare, scáderea rezistentei generale a organismului din cauza lipsei de sáruri minerale.
Prin mineralizare intelegem cantitatea totalá a sárurilor minerale dizolvate intr-un litru de apá. Conform unor analize, consumul apelor cu un continut de sáruri minerale mai inalt de 1,0 g/l conduce la cre§terea in sange a continutului de zahár, calciu, acid uric, sodiu, magneziu §i influenteazá metaboli-smul lipidelor. Duritatea totalá este determinatá de cantitatea in apá de sáruri hidrogencarbonatice §i nehidrogencarbonatice ale calciului §i magneziului.
0
SÁNÁTATE PUBLICÁ
Am fost motivati sá analizám incidenta §i prevalenta maladiilor osteoarticulare prin prisma calitátii apei, mai cu seamá a duritátii ei. ín unele zone in care in alimentatie se folose§te apa durá, prevalenta maladiilor osteoarticulare este mai inaltá. Conform datelor literaturii, un rol important il are mineralizarea inaltá a apei potabile, in special la dezvoltarea litiazei biliare §i a urolitiazei [9]. Un organism sánátos asimileazá atatea sáruri de cate el are nevoie pentru functionarea normalá, iar excesul este eliminat. Sárurile din organism au un rol crucial in distribuirea de lichide intre tesuturi §¡ in mentinerea echilibrului acido-bazic. Dacá metabolismul salin este perturbat, organismul nu poate elimina excesul de sáruri, acestea din urmá sunt depozitate in locuri-„tintá".
ín functie de ce tip de sáruri au fost depuse in organism, se dezvoltá o maladie sau alta. Sárurile de calciu §i magneziu ce se contin in apa durá perturbeazá metabolismul cartilajului. ín organism sárurile pátrund, in primul rand, din alimente §i apá. Apa, dupá continutul de sáruri, este durá sau moale. Persoanele care consumá apá intens mineralizatá pot fi supuse pericolului de perturbare a metabolismului hidrosalin. Savantii considerá cá pentru activitatea vitalá normalá a organismului uman duritatea apelor potabile trebuie sá fie cuprinsá in limitele 1,5-7,0 mmol/l.
Concluzii
1. Factorii de mediu intrunesc conditiile ce pot declan§a diverse stári patologice, inclusiv ma-ladii osteoarticulare, fapt argumentat prin studii multiple §i complexe, efectuate in acest scop in tárile europene.
2. Duritatea apei potabile este diferitá in cele trei arii geografice din Republica Moldova §i se se-
sizeazä o corelare incertä a apei care depä§e§te limitele normate ale duritätii cu morbiditatea prin boli osteoarticulare, preponderent cu osteoartroza.
Bibliografie
1. Baker K.R., Nelson M.E. et al., The efficacy of home based progressive strength training in older adults with knee osteoarthritis. A randomized controlled trail, J. Rheumatol., 2001, 28:1655-65.
2. Borenstein D., Эпидемиология, этиология, диагностическая оценка и лечение поясничной боли, Международный медицинский журнал, 2000, 35:36-42.
3. EULAR Recommendations 2003: an evidence based approach to the management of knee osteoarthritis. Report or a Task Force of the Standing Committee for International Clinical Studies Including Therapeutic Trials (ESCISIT), Ann. Rheum. Dis., 2003; 62:1145-55.
4. Friptuleac Gr., Evaluarea igienicà a factorilor exogeni determinanti în geneza litiazei urinare §i elaborarea màsurilor de preventie a ei. Autoreferat al tezei de doctor habilitat în jtiinte medicale, Chijinäu, 2001, 42 p.
5. Goreaceva N., Gladchi V., Apa §i sânâtatea. Sub redactia acad. AÇ RM, prof. Gh. Duca, Chijinäu, 2002, 35 p.
6. Opopol N., Mazur M. et al., Prevention and control of non-communicable diseases in Republic of Moldova. DIPRINT, 2009, 46 p.
7. Tulchinsky Th., Varavikova E., Noua Sânâtate Publicâ, Chijinäu, Editura Ulysse, 2003.
8. Бунчук Н.В., Диагностические критерии остеоартроза коленного сустава, Consilium medicum, 2002, m. 4, № 8, c. 396-399.
9. Клинические рекомендации для практических врачей, основанные на доказательной медицине, Москва, 2001, c. 606-611.
Prezentat la 17.10.2010
Ciobanu Elena
Catedra Igienä USMF Nicolae Testemitanu tel.: +373 022 205
